Daniel Zamfir (PSD) îl atacă pe Ilie Bolojan și declară că disponibilizările sunt un lucru dureros. „Reforma nu înseamnă concediere colectivă, pentru că nu ne-am atinge așa scopul. Am stabilit într-un final să se stabilească un nivel al reducerii cheltuielilor statului, asta însemnând să lăsăm la latitudinea administrației locale felul în care își atinge obiectivul”, a spus Zamfir la RFI.
Senatorul PSD afirmă că „a da afară oameni e un lucru dureros, trebuie să măsori de zece ori până să tai o dată, cam ăsta trebuie să fie principiul, mai ales că această reformă a administrației despre care vorbim ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026”.
Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a negat că a dorit să-l atace pe premierul Ilie Bolojan într-o postare de joi, susținând că a încercat doar să-i arate ‘o realitate’, astfel încât să schimbe cursul guvernării, care s-a dovedit a fi unul ‘greșit’.
„Am fost acuzat că îl atac pe premierul Bolojan! Nu este adevărat! Încerc să-i arăt o realitate, astfel încât să schimbe cursul guvernării care s-a dovedit greșit. Nu o spun doar eu de la PSD. Președintele unui alt partid din Coaliție arată că Guvernul n-a făcut reforme serioase și că nivelul de încredere este la cel mai mic nivel. Ministerul Finanțelor raportează o pondere în PIB a veniturilor din TVA mai mică decât anul trecut, în ciuda majorării cotei de la 19% la 21%. Organismele financiare internaționale și-au revizuit prognozele despre România, cu o creștere economică mai mică și un deficit mai mare. Consiliul Fiscal ne spune că deficitul bugetar ar putea depăși nivelul din 2024 – deși taxele s-au majorat, iar veniturile oamenilor au scăzut”, a scris Marius Budăi vineri pe Facebook.
El a subliniat că ‘premierul însuși a admis că măsurile de austeritate nu vor atinge ținta inițială de reducere a deficitului’.
„Unde este atacul? Asta este realitatea! Trebuie să schimbăm direcția! Definiția nebuniei este să repeți aceleași lucruri sperând într-un rezultat diferit! Deci insist: Opriți nebunia! Opriți austeritatea! Haideți să stimulăm economia! PSD a pus soluții pe masa de dialog a Coaliției! Programul PSD mizează pe susținerea investițiilor, pe încurajarea dezvoltării de noi afaceri, pe apărarea locurilor de muncă existente, dar și pe crearea de noi locuri de muncă! Mai multe afaceri = mai mulți bani la buget, fără să crească taxele!’, a precizat deputatul PSD.
Marius Budăi i-a transmis joi premierului Ilie Bolojan, într-o postare pe Facebook, că scopul reformei nu este de a da oameni afară, ci de a face un sistem mai performant.
El a susținut că ‘pentru unii’ reforma administrației ‘înseamnă doar să dai oameni afară, într-un procent prestabilit de 40%, 20% 15%, iar unii chiar își fac un brand din asta’.
Potrivit fostului ministru, ‘concedierile în masă, de-a valma, fără o viziune clară de eficientizare a cheltuielilor publice și fără alternative pentru cei disponibilizați înseamnă doar să muți problema pe o altă pagină a bugetului de stat’.
Florin Cîțu, despre rectificarea bugetară: Șansa irosită a guvernului. Ce crede fostul premier despre cel mai mare deficit din istorie
Fostul premier liberal Florin Cîțu spune, vineri, că Guvernul a ratat singurul moment din an în care putea arăta disciplină fiscală, respectiv la rectificarea bugetară. Potrivit acestuia, rectificarea actuală ne duce cu un pas mai aproape de un episod în stil „Grecia” decât eram înainte.
„Datele arată o realitate incomodă pentru guvern: noul obiectiv de deficit, 8,4% din PIB (vs 7% cat era aprobat), e o iluzie. Pe baza execuției de până acum, ne îndreptăm spre 9,2–9,8% la final de an. Ce s-a întâmplat la rectificare? Guvernul a ratat singurul moment din an în care putea arăta disciplină fiscală. În loc să spună „Stop! Cheltuim doar cât am aprobat” și să prioritizeze, a ales să mărească cheltuielile (mult peste nivelul inițial). Paradoxul continuă: taxele au crescut, dar și gaura din buget a crescut (cel mai mare deficit din istorie). Strategia începută în 2022 — „mărim taxele ca să rezolvăm deficitul” — nu funcționează. Ajunge!”, atrage atenția Florin Cîțu, pe Facebook
Acesta spune de ce este „fictiv 8,4%”: „Ca să ajungi acolo, ar fi nevoie de o frână bruscă pe cheltuieli exact în zone cu inerție maximă (salarii, pensii, programe deja pornite). Asta nu se face cu declarații. Nu există tăieri reale. În schimb, apar promisiuni noi imediat ce vin „venituri în plus” după creșterea taxelor”.
„Cine plătește nota? Noi, cetățenii. Inflație „încăpățânată”. Un deficit de 9–10% pompează bani în economie — inflația rămâne mare o perioada mai lunga de timp vs. cazul in care deficitul nu creștea la rectificare. Dobânzi mari. Costul datoriei reduce resursele din buget ca un abonament obligatoriu. Statul aspiră lichiditatea, firmele și oamenii găsesc finanțare mai scumpă și mai rară. Investițiile profitabile se amână. Încredere erodată. Piețele se uită la execuție, nu la propagandă. Mesajul actual al guvernului: inconsecvență. Nota de plată vine imediat prin randamente mai mari la care se împrumută statul (adică noi toți). Concluzie. Suntem pe drumul sigur către o corecție dură — fie impusă de piață, fie de un guvern responsabil (varianta mai puțin probabilă). Această rectificare ne duce cu un pas mai aproape de un episod în stil „Grecia” decât eram înainte”, mai spune Cîțu.