Psihologii, interesaţi de modelele umane pozitive ca sursă de inspiraţie

După moartea sa și de-a lungul lunii care a urmat, „efectul Mandela” a fost unul planetar, global, universal. Influența personalității lui Nelson Mandela, una curajoasă și binevoitoare în același timp, părea să vizeze pe fiecare. Comportamentul lui Mandela în diferite momente din viața sa era relatat de toate mass-media din lume, viața sa era povestită în școli… Dintr-odată, umanitatea părea să adopte fără reticență un model, o sursă de inspirație, scrie Agerpres.

În realitate, fiecare om are în forul său interior „propriii săi Mandela”, un Panteon de persoane celebre, în viață sau nu, personaje de ficțiune sau persoane apropiate care există în realitate, pe care le admiră și care îl ajută să se formeze… Aceste persoane sunt denumite „role models”, după ce studiile efectuate au demonstrat că ele au o influență semnificativă în special asupra alegerilor profesionale ale oamenilor, dar și a modului în care aceștia comportă în calitate de părinți.

În timp ce studiile pe marginea acestei probleme, destul de rare, erau până acum de ordin sociologic, astăzi psihologia pozitivă și disciplinele de dezvoltare personală se interesează la rândul lor de subiect, în condițiile în care „role models” sunt în același timp repere cu ajutorul cărora fiecare dintre noi se poate cunoaște mai bine, dar și „călăuze” care ajută la progres.

Florence Lautredou, coach și psihanalist ce remotivează persoane din structuri de conducere și cadre, a conceput, plecând de la acest aspect, anumite momente-cheie ale seminarelor sale. „La începutul anumitor ședințe de grup, prezint o diaporamă cu mari personalități arhetipale, din trecut sau din prezent: politicieni precum De Gaulle sau Che Guevara, inventatori precum Einstein sau Freud, artiști precum John Lennon… Astfel, reactivez capacitatea participanților de a admira”, explică specialista. Apoi, fiecare este chemat să vorbească în fața persoanelor pe care le apreciază cel mai mult, fie că este vorba despre celebrități sau despre apropiați, cum ar fi, de exemplu, un bunic sau un profesor.

Alte articole

Ce mai face şi cum arată acum Laura Andreşan. Transformarea spectaculoasă a controversatei vedete din anii 2000 FOTO

Facultatea din România pe care se bat tinerii. Sunt 28 de candidați pe un singur loc

Metamorfoza devine sesizabilă. „Cineva care vorbește despre „role model”-ul său are ochii strălucitori și pare să se schimbe sub efectul entuziasmului”, constată Lautredou. Această admirație relevă elemente importante la persoana care-și exprimă entuziasmul: „Nu putem să admirăm la alții decât calitățile care sunt în stare germinală în noi. În caz contrar, am fi insensibili (la aceste persoane)”, afirmă psiholoaga.

Tocmai pentru a ajuta dezvoltarea de potențiale în stare germinală, psihologia pozitivă se interesează de influențe stimulante. ‘Într-o primă etapă, un cercetător precum canadianul Albert Bandura, care lucra la cunoașterea socială, a dezvăluit importanța unor modele „tehnice”, atunci când le adopți cu obiective precise’, precizează Jacques Lecomte, președintele de onoare al Asociației franceze de psihologie pozitivă.

Ceea ce contează este oportunitatea de a putea urmări un individ similar propriei persoane (cea care admiră) executând o anumită activitate. Se constituie astfel o sursă de informație importantă, care influențează percepția de auto-eficacitate și care este denumită „experiență vicariantă” (vicarious experience). De exemplu, în cazul unui tânăr fotbalist care îl venerează pe Zidane și care se inspiră din trecutul acestuia. „Însă, dacă modelul este prea diferit, prea îndepărtat de noi, acest lucru nu mai funcționează. Un senior care ar dori să practice în continuare fotbalul ar trebui mai bine să frecventeze cluburile veteranilor din regiunea sa decât să revadă meciurile lui Zidane!”, subliniază Lecomte.

Există, totuși, un domeniu în care modelele pot fi mai îndepărtate de noi: domeniul moral. În acest caz „purtătorii de idealuri” sunt cei care, la fel ca niște lumini, ne permit să „creștem”. Inclusiv sportivul Lilian Thurman a scris o carte despre aceasta: „Stelele mele negre, de la Lucy la Barack Obama”.

Jonathan Haidt, profesor de psihologie de la Universitatea din Virginia, a ales să numească drept „elevație” această emoție pe care o încercăm atunci când vedem persoane ce încarnează din plin valori precum libertatea, curajul sau compasiunea. „Potrivit lui Haidt, elevația produce emoții calde și îi motivează pe oameni să acționeze într-un mod mai virtuos”, explică Jacques Lecomte, care este și autorul unei cărți despre „Bunătatea umană”.

„Mai multe studii au arătat că, atunci când un om vizionează un filmuleț sau citește o povestioară care descrie o acțiune a unei persoane altruiste, acest lucru o incită să se manifeste ea însăși în mod generos și altruist”, subliniază Lecomte.

Florence Lautredou confirmă: „Cei care își identifică mai bine „role models”, care le „frecventează” în mod regulat — citind articole sau biografii despre aceste persoane sau gândindu-se adesea le ele — sunt la rândul lor cei care evoluează cel mai bine în viață”.

Prin urmare, fie că se inspiră din umorul unchiului lor sau din rezistența unui Primo Levi, important este ca oamenii să fie capabili să răspundă la această întrebare recurentă: „Cum ar fi făcut „călăuzele” mele într-o atare situație?”.

Citeşte şi Cel mai interesant test de personalitate: Copacul preferat îţi spune ce fel de persoană eşti