Punctul de vedere al Guvernului privind moratoriul exploatării cianurilor în minerit a fost înregistrat la Parlament

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a declarat, miercuri, că Executivul susţine instituirea unui moratoriu privind utilizarea tehnologiilor pe bază de cianuri în exploatarea minieră auro-argintiferă pentru o perioadă de 10 ani, în care să se facă cercetări asupra mineritului cu cianuri şi pentru a se găsi alte forme de exploatare şi, dacă între timp, în aceşti 10 ani, se găsesc alte forme ecologice de exploatare, se poate reveni după 5 ani asupra acestui punct de vedere.

Tot miercuri punctul de vedere al Guvernului a fost înregistrat la Parlament.

„Guvernul susţine instituirea unui moratoriu privind utilizarea tehnologiilor pe bază de cianuri în exploatarea minieră auro-argintiferă pentru o perioadă de 10 ani, cu o clauză de revizuire după 5 ani, sub condiţia derulării unui studiu de impact economico-social şi de mediu, precum şi a unui studiu tehnic privind atât tehnologiile existente, cât şi tehnologiile alternative cianurării”, a declarat Liviu Iolu, precizând că acest punct de vedere explică toată situaţia, pentru că sunt două iniţiative legislative în Parlament care prevăd interzicerea mineritului cu cianuri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prin urmare, Guvernul consideră că sunt necesare următoarele măsuri: instituirea acestui moratoriu cu privire la utilizarea tehnologiei bazată pe cianură în prelucrarea minereurilor auro-argintifere în vederea lansării şi derulării unui program naţional de cercetare-dezvoltare pentru identificarea de noi tehnologii de exploatare şi derularea analizelor de impact necesare în vederea adoptării de decizii de autorizare a investiţiilor în domeniul mineritului auro-argintifer, care să corespundă unei perspective integrate care să reflecte toate interesele legitime de ordin public, nu doar cele de natură comercială.

Anunţul Guvernului exprimă poziţia sa faţă de proiectele de lege din Parlament privind interzicerea cianurilor. Primul a fost iniţiat încă din 2007 de către Eckstein-Kovac Peter şi Gheorghe Funar, iar al doilea în 2013 de către Remus Cernea.

În documentul înregistrat la Parlament, Guvernul evocă accidentele ecologice anterioare în urma cărora a rezultat poluare cu cianuri. Cel mai grav este cel de la Certej, din octombrie 1971, când ruperea digului unui iaz de decantare a provocat moartea a 89 de persoane. Ultimul incident a avut loc în 2008 în Colbu Borşa, judeţul Maramureş. De asemenea, Executivul invocă faptul că în străinătate există până acum 30 de accidente cu cianuri.

CITEŞTE ŞI: Exploatări de aur cu ceanuri la Certej: Compania canadiană care deţine mina a primit un aviz de mediu