Purtătorul de cuvânt al SRI: Fenomenul radicalizării, în creştere în România. Actualizarea legii terorismului, necesară

Precizările au venit în contextul în care un bărbat de 39 de ani din Piteşti a fost reţinut, joi, pentru promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unei infracţiuni de terorism şi culegerea sau deţinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziţie de date şi informaţii despre obiective vizate de o entitate teroristă. Marincea a explicat care este profilul unui adept Daesh.

"Acest trend al radicalizării şi autoradicalizării înregistrează peste tot în lume o creştere şi înregistreaza şi în România. Profilul persoanelor uşor de radicalizat: sunt persoane neadaptate societăţii, marginalizate, aflate în zone defavorizate, iar această tipologie reprezintă principala ţintă a propagandei jihadiste. Unele dintre aceste persoane sunt asociate criminalităţii de mică anvergură, vorbim de un fenomen de radicalizare care se întâmplă în penitenciare, în inchisori. Cele mai multe persoane sunt radicalizate în închisori. Peste tot în lume au acelaşi profil. Sunt persoane excluse din societate, frustrate, care comit mici infracţiuni. Nu ne aşteptăm la acele persoane pe care le vedem la televizor în filmele de propaganda ale jihadiştilor, care sunt foarte bine îmbracate, antrenate", a explicat purtătorul de cuvând al SRI.

Purtătorul de cuvânt al SRI atrage atenţia asupra legii privind combaterea terorismului, instituţia dorind actualizarea ei. 

"SRI constantă un trend crescător al numărului situaţiilor punctuale de cetăţenii străini dar şi români, care necesită măsuri de monitorizare complexă. Fenomenele radicalizarii şi autoradicalizării încep să se manifeste şi în rândul cetăţenilor români convertiţi la islamism. Cei mai mulţi s -au convertit şi radicalizat în ţări vest-europene, au un trecut infracţional, ceea ce sporeşte gradul de pericol public. Mai multe ţări europene şi au actualizat deja legislaţia pe zona de prevenire şi combatere a terorismului. Sperăm că acest lucru se va întâmpla şi la noi în ţară. (..) Avem nevoie să fie incriminată călătoria spre teatrele de război, lucru care nu se află astăzi în lege şi toate celelalte ţări au adoptat-o. Să fie incriminate şi acele activităţi oarecum pasive ale unor cetăţeni. Cei care fac schimb de informaţii despre teatrele de război, propaganda jihadistā să nu fie a aceluia care postează, ci şi a acelora care urmăresc. Există mecanisme care permit reţinerea documentelor de identitate în alte ţări când există astfel de suspiciuni. Această lege trebuie modificată şi adaptată realităţilor actuale.", a mai spus Marincea.

Ionuţ Cătălin Bălan, bărbatul din Argeş suspect de terorism a fost reţinut, joi după-amiază, pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat, vineri, Curţii de Apel Piteşti cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Potrivit DIICOT, la percheziţii au fost găsite cărţi religioase, agende, medii de stocare, precum şi înscrisuri în limba arabă. La audieri, bărbatul a recunoscut parţial acuzaţiile.

Procurorii DIICOT spun că, începând cu luna noiembrie a anului 2016, bărbatul ar fi utilizat mai multe conturi personale pe o reţea de socializare prin intermediul cărora ar fi postat şi distribuit fotografii cu sigla grupării teroriste DAESH. De asemenea, ar fi postat înregistrări cu atacuri şi execuţii ale grupării, săvârşite prin decapitare şi împuşcare, pentru a le face cunoscute şi pentru a câştiga noi adepţi.

S-a mai stabilit că bărbatul ar fi cules informaţiile în scopul transmiterii sau punerii lor la dispoziţia unei entităţi teroriste salafiste şi pro-jihadiste dintr-un stat al Uniunii Europene, bănuită că ar avea legătură cu persoanele care au revendicat atentatele teroriste de la Paris din 13 noiembrie 2015.

SRI precizează că suspectul s-a manifestat prin activităţi de propagandă teroristă, derulate în mediul relaţional şi on-line, în favoarea organizaţiei teroriste DAESH, la care şi-a declarat adeziunea. Acesta ar fi fost monitorizat din 2015 de autorităţile din România. Bărbatul avea domiciliul în Lunca Corbului, însă locuia în Muşăteşti, potrivit procurorilor.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că suspectul de terorism s-a deplasat, în primăvara anului 2015, în zona Bazei Militare româno-americane Mihail Kogălniceanu, din Constanţa, pentru a studia căile şi punctele de acces, precum şi modalitatea în care acest obiectiv este îngrădit. Potrivit DIICOT, bărbatul s-a convertit la Islam în 2015, când era în închisoare în Franţa, după ce a comis mai multe furturi.

"Culegerea de informaţii de pe teritoriul României s-a făcut în mod conspirat. Nu a apucat să furnizeze, din fericire. Am reuşit să prevenim. Este un fapt că le-a cules. Nu am susţinut că a reuşit să penetreze un sistem informativ, ci că a cules date şi informaţii despre un obiectiv militar. Ce fel de date, nu putem spune acum, dar chiar dacă profilul aceste persoane este al unei persoane marginalizate, ea a fost pe teritoriul unui stat european unde a fost în legătură cu aceste persoane din grupare, de unde ar fi putut primi indicaţii clare. Scopul culegerii de informaţii de la acel obiectiv militar este unul evident: voia să le furnizeze acelui grup cu care fusese în legătură anterior", a explicat Marincea.