Asta pentru că, în mărinimia sa, statul are grijă de cei care încalcă legea, hoţi, bătăuşi, tâlhari, violatori, criminali. Pentru că ei sunt viitorul ţării şi lor trebuie să li se asigure condiţii (re)educative, pe care, odată eliberaţi, să le regrete atât de mult, încât să facă tot posibilul să revină. De altfel, peste 45% dintre cei de după gratii sunt recidivişti!

Astfel, un singur deţinut consumă din bogăţia naţională 2340 de lei pe lună! Sigur, nu îi poate pune la bancă, dar la ce i-ar folosi? Aici are incluse mâncarea, medicamentele, căldura, curentul, întreţinerea, spaţiul de recreere, săpunul şi apa caldă, televizorul, plata bodyguarzilor, sistemul de securitate, aşternuturile şi vizitele conjugale. Potrivit rapoartelor oficiale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, un deţinut a beneficiat, în medie, într-un an, de 26 de consultaţii medicale, un examen de specialitate şi un examen de laborator. Ia imaginaţi-vă cât v-ar costa pe unul dintre voi dacă aţi avea nevoie de atâta atenţie din partea sistemului sanitar românesc. În acelaşi timp, tot statul, dragul de el, plăteşte lunar pentru fiecare copil aflat în plasament… 236 de lei! Deci el e mai puţin important, de 10 ori, decât un puşcăriaş. Sigur, în România, copiii sunt mai puţin importanţi şi decât câinii. Dar despre asta am scris aici.

Mă întreb, oare, pentru păstrarea tonusului muscular şi evitarea monotoniei care poate interveni într-un astfel de trai boem, n-ar fi recomandat ca cei care au greşit semenilor sau societăţii, să-şi plătească singuri sejurul la mititica? Să meargă la muncă, de exemplu. Să sape şanţuri, să asfalteze autostrăzi, să zugrăvească grădiniţe, să planteze copaci, să scoată sare din pământ, să spargă pietre în cariere, să taie stuf (am auzit că se vinde foarte bine). Să-şi achite, într-un fel, datoria către stat, în loc să-l pună pe acesta la şi mai mare cheltuială.

Altfel, rămânem în situaţia, cel puţin absurdă, în care unii plătesc cu viaţa, după care rudele şi prietenii lor plătesc, cu impozitele, existenţa unor tumori ale societăţii.

www.RaduHerjeu.ro