Putin a dat ordinul: Să folosim la maximum capacităţile! Ucraina avertizează Moscova cu lovituri de răspuns: „Va fi extrem de dureros pentru ruși”.

Au apărut noi focare de instabilitate, inclusiv în apropierea granițelor țărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, CSI, a menţionat președintele Rusiei, Vladimir Putin, în mesajul său adresat participanților celei de-a 58-a reuniuni a Consiliului şefilor serviciilor şi agențiilor de scuritate și serviciilor speciale ale ţărilor CSI, informează TASS, relatează Rador Radio România.

Situația din lume s-a înrăutățit semnificativ, apărând noi focare de instabilitate, inclusiv în apropierea granițelor țărilor CSI, a mai afirmat în mesajul său președintele rus, Vladimir Putin, adresat participanților celei de-a 58-a reuniune a Consiliului şefilor serviciilor şi agențiilor de scuritate și serviciilor speciale ale ţărilor din CSI.

Rusia poate lovi Bucureştiul în câteva minute cu rachete hipersonice. Berlin, Paris, Londra sau Varșovia sunt alte ţinte ale Moscovei

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astăzi, situația militară şi politică din lume s-a înrăutățit semnificativ. O criză gravă a cuprins Orientul Mijlociu. Au apărut noi focare de instabilitate, inclusiv în apropierea granițelor noastre. În acest context, este important să folosim la maximum capacitățile analitice, de personal, operaționale și tehnice ale structurilor dumneavoastră pentru a proteja în mod sigur întreaga Comunitate de potențialele amenințări interne și externe, pentru a efectua un schimb permanent de informații și pentru a dezvolta abordări unice pentru rezolvarea problemelor comune”, a declarat șeful statului rus.

Alte articole

„Benzinăria Moscovei” în flăcări și drumuri închise spre Crimeea în urma unui atac cu drone din Ucraina. Reacţia lui Zelenski

Rusia a pierdut încă un bombardier strategic Tu-22M3, capabil să transporte rachete nucleare. Numărul total a ajuns la 24 VIDEO

🇺🇦🕯️ 600 drones. 90 missiles de plusieurs types, dont un Oreshnik.

Des centre commerciaux, des églises, des appartements. Rien n’y a échappé.

Poutine avait promis cette attaque en cas de frappe sur la place rouge le 9 mai.

Kyiv a tenu son engagement, la Russie, elle, a… pic.twitter.com/LzS7TNCOJw

— Cyrille Amoursky (@AmourskyCyrille) May 24, 2026

Putin a menționat că reuniunea se va axa pe o gamă destul de variată de aspecte. Acestea includ o contracarare mai eficientă a terorismului și a extremismului, a criminalității organizate transnaționale, a criminalității cibernetice și a altor amenințări de securitate importante din punct de vedere sistemic, a precizat el.

„Sunt ferm convins că rezultatele reuniunii vor contribui la dezvoltarea sigură și stabilă a țărilor și popoarelor noastre. Vă doresc o activitate fructuoasă și mult succes”, a concluzionat președintele rus.

Directorul FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), Alexander Bortnikov, a declarat că serviciile de informații occidentale intenționează să folosească militanți din Siria, inclusiv imigranți din CSI, în ostilitățile împotriva Iranului, ceea ce va duce la creșterea amenințării teroriste pentru țările din Commonwealth, relatează Interfax.

„Adesea, crizele provocate de intervenția occidentală depășesc cu mult granițele unor state specifice. Riscurile dezvoltării situației conform unui astfel de scenariu astăzi sunt susținute de conflictul armat dintre Statele Unite și Israel cu Iranul”, a spus el, vorbind la o ședință a Consiliului Șefilor Agențiilor de Securitate și Serviciilor Speciale ale Statelor CSI (SORB).

Potrivit lui, serviciile de informații occidentale „nu abandonează încercările de a folosi luptători teroriști din Siria ca forță proxy în războiul cu Iranul.”

„Printre aceștia se numără imigranți din țările CSI care au luptat ca parte a Statului Islamic și alte grupuri teroriste, care ulterior au ajuns în închisorile siriene”, a spus directorul FSB.

Bortnikov a adăugat că acești militanți pot fi folosiți nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în țările de origine.

„Pe fundalul actualei crize iraniene, această tendință se poate intensifica, iar sursa amenințării va fi în imediata apropiere a granițelor sudice ale CSI”, a spus el.

Chiar înainte de conflictul cu Iranul, situația din Gaza „a provocat tulburări în rândul musulmanilor, de care liderii terorismului internațional au profitat imediat”, a continuat el.

„Noi, împreună cu colegii din serviciile speciale ale țărilor CSI, a trebuit să oprim urgent o serie de astfel de manifestări”, a declarat șeful FSB.

El a spus că escaladarea conflictului iranian, implicarea unui număr tot mai mare de părți implicate în acesta „duc la agravarea relațiilor interreligioase și interetnice, amenințând să destabilizeze întreaga lume islamică.”

„Consecințele subminării situației din Orientul Mijlociu vor afecta cel mai direct securitatea țărilor din Commonwealth,” a concluzionat Bortnikov.

Rusia ameninţă Ucraina cu noi atacuri. Străinii şi diplomații, îndemnaţi să plece din Kiev

Directorul FSB, Alexander Bortnikov, a declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale crește riscurile actelor de bioterorism și se bazează pe colaborarea activă cu colegii CSI pentru a combate această amenințare.

„Dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială crește riscurile actelor de bioterorism. Sunt sigur că cei prezenți aici înțeleg că sursele, amploarea și vectorul posibilei sale aplicații vor fi determinate mult dincolo de granițele Commonwealth-ului”, a spus el, vorbind la o ședință a Consiliului Șefilor Agențiilor de Securitate și Serviciilor Speciale ale țărilor CSI (SORB).

Potrivit lui, NATO continuă „un program pe termen lung de creare a armelor biologice de acțiune selectivă în regiunea Asia-Pacific, Africa, America Latină.”

„Biolaboratoarele operează și în țările CSI. În același timp, testele de teren și incidentele legate de scurgeri de agenți patogeni provenite din aceste instituții sunt legende pentru cauze naturale,” a spus Bortnikov.

El a spus că se bazează pe o muncă comună activă în această direcție, deoarece amenințarea bioterorismului este comună țărilor CSI și este extrem de gravă.

Consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serghei Beskrestnov, cunoscut sub indicativul „Flash”, afirmă că Ucraina va răspunde simetric dacă Rusia va intensifica atacurile asupra Kievului și a infrastructurii critice ucrainene. Oficialul a comentat amenințările lansate recent de Moscova privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene.

„Din păcate, atacurile vor continua. Dar și noi vom răspunde. Dacă încearcă să terorizeze Kievul, întreprinderile noastre și centrele de decizie, răspunsul va fi unul foarte dureros pentru Rusia”, a declarat „Flash”.

Potrivit acestuia, retorica agresivă a Kremlinului reflectă mai degrabă frustrarea Moscovei din cauza lipsei de rezultate pe front și a loviturilor reușite ale Ucrainei asupra rafinăriilor rusești.

Consilierul a amintit că Ucraina a demonstrat deja că poate lovi inclusiv Moscova și regiunea Moscovei, iar Rusia nu mai poate considera propriul teritoriu complet ferit de atacuri.

Problema majoră pentru Kiev rămân rachetele balistice

Beskrestnov recunoaște că Rusia va continua atacurile aeriene asupra Ucrainei, însă spune că situația privind dronele kamikaze de tip „Shahed” este semnificativ mai bună decât anul trecut.

Potrivit lui, eficiența interceptării dronelor a crescut datorită grupurilor mobile și noilor sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina. Totuși, cea mai mare amenințare pentru Kiev rămân rachetele balistice rusești.

„Avem o singură problemă majoră — rachetele balistice. Ucraina are nevoie urgentă de interceptori pentru sistemele Patriot”, a spus oficialul ucrainean.

El a subliniat că Ucraina depinde în continuare de partenerii occidentali pentru aprovizionarea cu muniție antiaeriană.

Potrivit estimărilor serviciilor de informații ucrainene, Rusia produce aproximativ 60 de rachete balistice pe lună, însă aceste rezerve nu sunt nelimitate.

Rusia pregătește noi drone reactive „Gheran”

„Flash” a vorbit și despre noile drone rusești din seria „Gheran-3”, „Gheran-4” și „Gheran-5”, pe care Moscova încearcă să le transforme în aparate reactive, mai rapide și mai greu de interceptat.

Potrivit oficialului ucrainean, modelul „Gheran-4” ar putea avea o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și viteze de aproximativ 500 km/h, în timp ce „Gheran-5” ar funcționa deja într-un format apropiat de o „dronă-rachetă”.

Cu toate acestea, Ucraina susține că dezvoltă deja sisteme noi de interceptare adaptate acestor amenințări.

„Băieții noștri au reușit deja să doboare noile «Gheran-4» și «Gheran-5» fabricate de ruși”, a afirmat Beskrestnov.

Lavrov vorbește despre „lovituri sistematice” asupra Kievului

Declarațiile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia ar urma să înceapă „lovituri sistematice și consecvente” asupra unor obiective din Kiev.

În paralel, Moscova a recomandat statelor străine să își evacueze personalul diplomatic din capitala Ucrainei, alimentând temerile privind o posibilă escaladare a atacurilor asupra orașului.

Uniunea Europeană îl convoacă pe însărcinatul rus cu afaceri în urma unor ameninţări cu privire la diplomaţii de la Kiev. Bruxellesul denunţă ”o escaladare inacceptabilă” şi anunţă că Delegaţia UE rămâne în capitala Ucrainei

Uniunea Europeană (UE) l-a convocat pe însărcinatul rus cu afaceri la Bruxelles în urma unor ”ameninţări” ale Moscovei la adresa diplomaţilor aflaţi în post la Kiev, anunţă marţi o purtătoare de cuvânt a UE, Anitta Hipper, relatează AFP.

„Ameninţarea rusă la adresa cetăţenilor străini şi diplomaţilor cu scopul de a părăsi Kievul este o escaladare inacceptabilă”, declară pe X Anitta Hipper. Delegaţia Uniunii Europene rămâne prezentă în capitala Ucrainei, anunţă ea.

Atacurile cu drone ale Moscovei în ţările baltice caută să ”destabilizeze” democraţiile europene, acuză Ursula von der Leyen la Vilnius, după o întâlnire cu preşedinţii Lituaniei, Letoniei şi Estoniei

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care se află marţi într-o vizită la Vilnius, atribuie Rusiei responsabilitatea unor alerte recente cu dronă în ţările baltice şi acuză Moscova de faptul că încearcă să ”destabilizeze societăţile democratice ale Uniunii Europene (UE)”, relatează AFP.

„Locuitorii ţărilor baltice trăiesc ceea ce mulţi credeau că aparţine unor vremuri trecute. Alerte aeriene, familii refugiate în adăposturi, şcoli închise, transporturi suspendate. Aceasta este realitatea pe frontiera de est a Europei în 2026”, şi-a exprimat indignarea Ursula von der Leyen.

„Acestea nu sunt nişte incidente izolate, este o strategie deliberată a Rusiei, care caută să ne destabilizeze societăţile democratice. Însă, la fel ca pe câmpurile de luptă din Ucraina, Rusia va eşua”, a subliniat ea,

Şefa Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă, în capitala lituaniană, în urma unor consultări cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, Letoniei, Edgars Rinkevics, şi Estoniei, Alar Karis.

Ţările baltice, nişte foste republici sovietice, au o frontieră lungă cu Rusia şi înregistrează de mai multe săptămâni un număr tot mai mare de pătrunderi şi căderi de drone pe teritoriile lor.

Ele acuză Rusia de faptul că deviază în mod deliberat traiectoria unor drone ucrainene menite să lovească instalaţii industriale sau terminale petroliere în regiunea Sankt Petersburg, situată la Golful Finlandei.

VULNERABILITĂŢI EUROPENE

Săptămâna trecută, apropierea unei drone a declanşat o alertă fără precedent de atac aerian la Vilnius, capitala Lituaniei. Şeful statului şi premierul au fost conduşi în adăposturi, iar locuitorii au fost îndemnaţi să se refugieze în subsoluri, garaje şi locuri desemnate.

Aceste incidente nu s-au soldat cu victime şi nici cu pagube materiale semnificative, însă au relevat carenţe ale apărării aeriene a acestor ţări – adesea incapabile să detecteze drone sau să le neutralizeze.

„Aceste incidente au scos la iveală vulnerabilităţile” apărării europene şi „necesitatea acoperirii lacunelor noastre”, a avertizat Ursula von der Leyen.

În domeniul pregătirii, statele membre ale Uniunii Europene (UE) de pe flancul de est – de asemenea membre ale NATO – sunt cele care „vor da măsura”, odată ce „ceea ce trăiţi voi astăzi aici, poate trăi restul Europei mâine”, a subliniat ea.