Radu Miruță ceartă Ucraina pentru drona explodată în Portul Constanța: Nu a anunțat timp de 4 ore că a pierdut controlul asupra aparatului: „Transporta 300 de kilograme de explozibil”

Potrivit Guvernului, vineri, în jurul orei 06:20, Garda de Coastă a primit o informare din partea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, cu privire la faptul că în Dana 78, în Portul Constanţa, a fost observat un obiect plutitor, posibil dronă, şi au fost informate MApN şi SRI.

”Totodată, s-a relaţionat cu Autoritatea Navală Română pentru restricţionarea traficului naval în Portul Constanţa, respectiv cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa pentru securitatea portuară. O echipă din cadrul Grupului de Nave Constanţa s-a deplasat în zonă pentru izolarea perimetrului până la sosirea forţelor specializate”, susține Guvernul.

Imediat după identificarea dronei, MApN a luat legătura cu omologii ucraineni, care au confirmat că au pierdut controlul operării a patru drone maritime.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și Nicușor Dan: „Toate cele patru drone marine ieșite de sub controlul forțelor militare ucrainene s-au autodetonat”

Alte articole

Traseul parcurs de drona maritimă. A zburat 7 kilometri prin port înainte să explodeze, s-a deschis dosar penal

”Celelalte trei drone s-au autodetonat – două în larg şi a treia în afara portului. Confirmarea acestor evenimente au venit atât de la partea ucraineană, cât şi din datele obţinute de autorităţile române. Autorităţile române au solicitat autorităţilor ucrainene să transmită notificări părţii române de îndată în situaţii similare care pot genera riscuri la adresa României”, a transmis Guvernul.

De asemenea, Executivul a prezentat cronologia evenimentelor:

Imediat după sesizare, echipe specializate din cadrul MApN, SRI şi Poliţia de Frontieră, s-au deplasat la faţa locului. În jurul orei 10.25, a fost detectat un semnal de autodistrugere. Au fost luate măsuri urgente pentru evacuarea personalului angrenat în cercetare, închiderea zonei din port şi pentru stabilirea unei zone de siguranţă de 1 kilometru;
10:28 – drona a explodat. Explozia nu a fost controlată, drona intrând în modul de autodistrugere;
10:29 – a fost activat Planul Roşu de Intervenţie la nivelul municipiului Constanţa. Până în momentul de faţă nu au fost înregistrate victime;
10:32-11:30 – au fost efectuate 6 apeluri la numărul unic de urgenţă 112, care sesizau explozii sau cereau explicaţii;
10:45 – o navă comercială, aflată la 145 km (80 mile marine) Est Constanţa, a observat două explozii puternice consecutive, la o distanţă de 10 mile marine (18 km) faţă de aceasta;
10:54 – a fost ridicat Elicopterul SMURD CT pentru susţinerea intervenţiei;
11:05 – poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, au observat o posibilă explozie în afara portului Constanţa;
11:21 – a fost transmis mesaj RO-ALERT, evacuare zonă pe o rază de 1 km, în zona costieră a Portului Constanţa;
11:29 – a fost transmis al doilea mesaj RO-ALERT, pentru judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru asigurarea măsurilor de prevenţie şi îndepărtare de zona costieră, respectiv de informare în situaţia observării dronelor;
11:50 – a fost ridicat un al doilea elicopter din judeţul Tulcea pentru cercetare-observare pe toată zona de litoral;
13.50 – a fost începută evacuarea preventivă pentru următoarele zone: faleza Cazinoului, staţiunile Costineşti (plaja), Vama Veche, Mamaia şi toţi operatorii economici din zona litoralului;
14:35 – a fost dezactivat Planul Roşu de Intervenţie.

”Pentru asigurarea intervenţiei în sprijinul cetăţenilor, au fost dispuse imediat următoarele măsuri: evacuarea populaţiei, izolarea perimetrului, restricţionarea traficului, cercetarea la faţa locului. Pentru implementarea acestor măsuri au acţionat cadrele MAI, MApN şi SRI”, au explicat autoritățile.

Guvernul a mai spus că forţele angrenate au fost 80 de cadre ale ISU Constanţa; 8 autospeciale pentru stingere cu apă şi spumă (ASAS); 11 echipaje SMURD tip B2; 3 autospeciale pentru transport personal şi victime multiple (ATPVM); 1 echipaj CBRN; 1 motocicletă SMURD; 1 autospecială pentru intervenţii cu scafandri; 1 autospecială de primă intervenţie şi comandă (ASpISI); 1 echipaj de terapie intensivă mobilă (TIM); 1 container multirisc; un Punct Medical Avansat categoria I; 16 jandarmi; 33 poliţişti; ⁠42 poliţişti de frontieră, cu trei ambarcaţiuni.

Pe de altă parte, ministrul Apărării, Radu Miruţă, a afirmat că autorităţile din Ucraina au informat România, vineri, în jurul orei 10, că au pierdut controlul a patru drone, iar cea aflată în Portul Constanţa urmează să explodeze. Miruţă a precizat că acest avertisment a permis retragerea tuturor echipelor din zonă.

„Drona a fost văzută în portul civil azi dimineaţă, în jurul orei 6 – 6 şi un pic, în jurul orei 10 autorităţile ucrainene au informat autorităţile române că au pierdut controlul a patru drone şi că într-un timp foarte scurt urmează ca drona care este în portul civil Constanţa să explodeze, ceea ce ne-a permis cu zece, cincisprezece minute înainte să fie retrase echipele de acolo din zonă, pentru a nu se produce o pagubă şi mai mare şi mai ales să nu fie afectate vieţile omeneşti ale echipelor din partea mai multor autorităţi care ajunseseră la faţa locului şi analizau drona respectivă”, a explicat Radu Miruţă.

Acesta a afirmat că atunci când a primit notificarea din partea autorităţilor din Ucraina l-a sunat pe ministrul Apărării din ţara vecină şi i-a transmis să anunţe România atunci când se întâmplă să piardă controlul unor drone.

Întrebat ce instituţie a fost notificată prima, Radu Miruţă a răspuns: „Pot să vă spun care au fost instituţiile implicate. A fost Garda de Coastă, care are responsabilitate în zona respectivă a Mării Negre. A fost Serviciul Român de Informaţii, Autoritatea Navală, specialişti EOD de la Ministerul Apărării, care să se ocupe ca un eventual explozibil să fie eliminat în siguranţă”.

Citește și Prima reacție a lui Eugen Tomac în scandalul dronelor. „Românii să aibă încredere că instituțiile vor funcționa așa cum trebuie”

„Împreună cu domnul Predoiu am solicitat să avem o videoconferinţă împreună cu ministrul de Interne, cu ministrul Apărării, atât din România, cât şi din Ucraina. Este o ţară aflată în război, Ucraina. Se întâmplă lucruri într-o ţară aflată în război, nu neapărat în ordinea în care ne aşteptăm noi. Însă, în acelaşi timp, şi pentru noi este mai uşor să reacţionăm dacă ni se spune, nu neapărat detaliat, că s-a pierdut controlul acestor drone şi că ar putea fi în apele teritoriale din România”, a mai precizat Miruţă. El a subliniat că o astfel de dronă poate avea până la 300 de kilograme de explozibil.

Reprezentanţii Autorităţii Navale Române (ANR) au transmis că drona care a explodat, vineri, în Portul Constanţa, nu ar fi putut fi observată pe radar deoarece ambarcaţiunile de acest fel sunt dificil sau imposibil de detectat în mod constant. ANR susţine că în asemenea situaţii identificarea, confirmarea şi urmărirea unei ţinte devine extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă cu echipamentele din dotarea Autorităţii Navale.

Reprezentanţii ANR au transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că Autoritatea Navală Română a acţionat în conformitate cu procedurile aplicabile încă din primele ore ale dimineţii, în legătură cu obiectul identificat astăzi în portul Constanţa, în dreptul danei 78.

„În conformitate cu atribuţiile legale ce îi revin, Autoritatea Navală Română asigură monitorizarea traficului navelor prin sistemele VTS/VTMIS şi gestionează aspectele care ţin de siguranţa navigaţiei în zonele aflate în competenţa sa. Cadrul legislativ aplicabil conferă ANR responsabilităţi privind monitorizarea şi managementul traficului naval, respectiv al navelor aflate în apele naţionale navigabile, şi nu atribuţii de monitorizare operaţională a vehiculelor maritime fără echipaj cu destinaţie militară, responsabilitate care revine instituţiilor competente în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, au punctat reprezentanţii ANR.

Aceștia au explicat de ce drona respectivă nu putea fi detectată de sistemele radar. „Trebuie subliniat faptul că afirmaţiile potrivit cărora incidentul analizat ar fi putut fi prevenit prin simpla detectare radar de către Autoritatea Navală Română a ţintei respective nu corespund realităţii tehnice. Sistemele radar utilizate pentru supravegherea traficului naval sunt proiectate în principal pentru detectarea şi urmărirea navelor şi a obiectelor care prezintă o semnătură radar. Ambarcaţiunile de mici dimensiuni, precum şi obiectele pentru utilizare militară care nu au o structură metalică sau sunt construite pentru a împiedica observarea pe radar, sunt dificil sau imposibil de detectat în mod constant. În asemenea situaţii, identificarea, confirmarea şi urmărirea unei ţinte devine extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă cu echipamentele din dotarea Autorităţii Navale”.