Radu Opaina, fost director al RADET: Legea prin care facturile la utilităţi se achită mai devreme, este, practic, fără efect

Conform noilor reglementări, factura pentru serviciile de utilităţi publice va fi emisă, ca şi până acum, cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată, însă persoane fizice sau juridice vor fi obligate să o achite în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii, înscrisă în factură.Termenul de scadenţă privind plata facturii va fi astfel luat în calcul începând cu data emiterii facturii. Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice va constitui titlu executoriu, adică executarea silită a datornicilor se va putea face mai uşor. Este vorba despre Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice, care a intrat în vigoare la sfârşitul lunii noiembrie.

„Modificarea legii s-a făcut în perioadă electorală, ca să dea bine la furnizorii. Această lege a fost dată de ochii lumii, pentru a se bifa o măsură electorală şi pentru a speria oamenii, dar cine nu a plătit nu se sperie fiindcă ştie cum este situaţia. Scurtarea termenelor nu are nici o relevanţă în practică. Oricum termenele erau la nivelul a 40-50 de zile de la data emiterii facturii. O să scurteze cu cinci-şase zile. Fără relevanţă. Că e cu două-trei zile mai devreme sau mai târziu, asociaţia sau contractantul tot aşa vor plăti”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR) şi fost director general al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET).

Acesta explică de ce este o decizie fără efect: „Există oraşe în care furnizorii de servicii s-au plâns că nu îşi pot recupera banii. Sunt prea mulţi datornici. Peste 50% dintre proprietarii din România sunt datornici. Vreo 250 de oraşe sunt în faliment. Este vorba de spre oraşele care s-au debranşat de la sistemele de încălzire: Slatina, Bistriţa, Târgovişte, Alba-Iulia, Sibiu etc. Sunt oraşe care s-au deconectat de la sistemul centralizat de încălzire, în condiţiile în care furnizorii aveau de recuperat datorii. În acelaşi timp, într-un mod abuziv, s-au desfiinţat şi asociaţiile de proprietari de la bloc. Atunci furnizorii au rămas fără posibilitatea de a-şi recupera datoriile şi s-au gândit să nu mai apeleze la instanţe, să se judece cu datornicii, ci să-i execute direct. Însă nu are nici un efect fiindcă noile prevederi operează de acum înainte şi doar dacă există un contract de furnizare. Dacă nu ai contract cu debitorul nu ai cum să-l execute”.

Citeşte şi Preţul gigacaloriei depăşeşte 200 de lei. Topul oraşelor cu cea mai scumpă gigacalorie din ţară

Alte articole

Fostul șef RADET, avertisment sumbru pentru români: nu toți vor avea căldură și apă caldă. „Norocoșii” vor plăti facturi duble față de anul trecut

Fost director RADET, verdict sumbru pentru români: „Cei care plăteau 500 de lei la întreţinere, acum vor plăti 1.000 de lei”

Opaina arată că, în multe dintre aceste oraşe, după ce s-au desfiinţat sistemele de furnizare a căldurii şi asociaţiile de proprietari, au rămas apa, gazele şi salubritatea. Companiile respective, ca să nu piardă serviciul fiindcă nu mai existau asociaţii de proprietari care să încaseze banii, s-au dus către fiecare apartament în parte, însă nu au respectat legea şi nu au încheiat contracte individuale. „Iar oamenii, în mare parte, nu au mai plătit, furnizorii nu ştiu cum să-şi recupereze banii şi nici nu au curajul să le taie apa şi nici gunoiul nu au curajul să nu-l ridice de lângă bloc. Şi atunci vin cu o măsură care nu rezolvă problema fiindcă nu vor reuşi aşa să-şi recupereze banii”, susţine reprezentantul FAPR.

Opiana arată că în cazul unei asociaţii de proprietari furnizorul poate să-i blocheze contul în caz de neplată a facturilor. „Astfel blochează activitatea asociaţiei fiindcă posibil ca banii din cont să fie colectaţi şi pentru plata altor servicii. Se blochează tot. Suferă şi cei care îşi plătesc facturile la timp. Iar furnizorul pierde un client. Se crează un blocaj”, afirmă fostul director la RADET.

Conform Legii 230 din 2007 „Asociaţia de proprietari poate intermedia servicii între furnizori şi proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilităţi, pe baza unor contracte de prestări de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile cu privire la serviciul furnizat aparţin, pe de o parte, furnizorului şi de cealaltă parte, proprietarului. Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilităţi, furnizorul serviciului va acţiona împotriva proprietarilor restanţieri. Serviciul de intermediere din partea asociaţiei de proprietari constă în: repartizarea facturilor către proprietari prin lista de plată lunară, încasarea şi plata sumelor reprezentând contravaloarea consumului facturat, însţiintarea furnizorului cu privire la debitori” .

Pe de altă parte, Opiana arată că: „Este vorba despre un contract de furnizare servicii şi orice modificare a acestui contract se notifică părţilor cu 30 de zile înainte. Acest lucru nu s-a întâmplat. De la 1decembrie se aplică prevederea legală, însă furnizorii pot aplica efectiv de la o dată ulterioară”.

Citeşte şi Bucureştenii pierd anual milioane de euro din cauza ţevilor RADET