Rafila despre „boala” sistemului medical. Ce spune Ministrul Sănătății despre șpagă: „Eu cred că este şi o problemă de educaţie. Tot persoalul mediacal o să facă un curs de educaţie în acest sens”

Conform opiniei ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, problema corupției în spitale este asociată și cu nivelul de educație, iar ca urmare, se ia în considerare introducerea unor cursuri pentru medici și asistenți cu privire la acest subiect.

Citește și: România acordă ajutor medical victimelor din Israel. Rafila: „Sunt alături de victimele nevinovate și de familiile lor”

„Mai multe categorii de personal medical sunt într-un fel sau altul beneficiarii acestor plăţi informale. Este clar că atunci trebuie să găsim o soluţie, inclusiv educaţională. (…) Eu cred că este şi o problemă de educaţie. Acesta este un prim lucru pe care putem să îl facem. Sper să existe deschidere şi la nivelul Colegiului Medicilor din România din acest punct de vedere să dezvoltăm şi aici o să avem nevoie de foarte mult suport să dezvoltăm o curriculă astfel încât toţi medicii, toţi asistenţii medicali periodic să poată să facă un curs de educaţie în acest sens. Până la urmă, sunt nişte chestiuni de natură etică, morală prin faptul că un medic sau un asistent medical primeşte bani de la un pacient, (…) dincolo de fapta care este penală, discutabil penală”, a susţinut Rafila, la o dezbatere găzduită de Colegiul Medicilor din Bucureşti.

El susține că o altă preocupare constă în faptul că se creează o formă de discriminare, în sensul că pacienții care recurg la mită primesc o îngrijire mult mai atentă față de cei care nu o fac.

Alte articole

Când, cui şi de ce a dat şpagă Monica Tatoiu. „A fost singura dată şi atunci i-am zis că, dacă mai fac aşa ceva, îmi iau permis de port armă”

Spre deosebire de Nicuşor Dan, Tanczos Barna este sigur că nu a dat şi nu a luat şpagă: „Am memoria bună. Am avut şi destule probleme, că eram cunoscut ca ăla cu gura mare”

„Problema este că în momentul acela se creează o discriminare. Automat un pacient care dă bani este mai bine îngrijit decât unul care nu dă bani şi care poate nu are bani să plătească şi se întâmplă lucrul acesta frecvent. (…) O parte importantă ţine de poziţia publică a organizaţiilor profesionale. (…) Alt palier cred că ţine de managementul spitalului. (…) Este clar că este o problemă care ţine de managerul spitalului şi care este mai greu de reglementat. (…) Se poate face şi din punct de vedere conceptual, organizatoric. (…) Aici este ca la consumul de droguri. Este o parte – primirea de foloase necuvenite şi evidenţierea acestui lucru este clar că ţine de instituţiile statului care se ocupă cu sancţionarea acestor fapte care ajung în sfera penală”, a explicat ministrul.

Conform afirmațiilor sale, Ministerul Sănătății are posibilitatea de a dezvolta un sistem care să supravegheze modul în care sunt prestate serviciile medicale.

„Ceea ce putem face la nivelul Ministrul Sănătăţii este doar o chestiune care pune la punct un mecanism care verifică modul în care sunt acordate serviciile medicale. (…) La Botoşani nu a fost vorba de şpagă. A fost vorba de un medic care nu a vrut să îşi facă treaba. (…) Şi condiţionarea unui act medical de primirea unor foloase necuvenite înseamnă de fapt un refuz de a-ţi face meseria şi acolo există în alte ţări un soi de auditori clinici. Adică, nişte persoane care funcţionează în instituţii, în spitale, pot fi şi incognito şi care verifică în permanenţă dacă serviciile medicale sunt acordate aşa cum trebuie”, a arătat Alexandru Rafila.

El a completat că relaţia între pacient şi anumit medic trebuie „depersonalizată”.

„Trebuie depersonalizarea relaţiei între pacient şi un anumit medic din spital. Adică tu vii să obţii serviciul medical la spital, nu la un anumit medic din spital”, a indicat ministrul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, oamenii trebuie să se dezobişnuiască să ofere mită.

„În momentul în care plătitorul – Casa de asigurări de sănătate – are un contract cu spitalul şi spitalul trebuie să furnizeze un anumit serviciu, iar acel serviciu este condiţionat de personal de un folos necuvenit. Unitatea sanitară respectivă trebuie cumva să poată să reacţioneze sau să fie sancţionată pentru că în unitatea respectivă se întâmplă aşa ceva. Or, contractul cu casa de asigurări de sănătate este pentru furnizarea serviciilor, nu pentru furnizarea condiţionată a serviciilor. (…) Trebuie să dezobişnuim lumea să facă acest lucru care în România este considerat de multe ori tradiţional, dar se schimbă lucrurile”, a mai transmis Rafila.

Citește și: EXCLUSIV. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila: „Românii pot deconta 400 de euro pe an în sistemul privat”