Raluca Prună, despre numirea Cristinei Tarcea la conducerea instanţei supreme: Cred că va face o treabă foarte bună

„O felicit şi o susţin pe doamna Tarcea în misiunea pe care o va avea şi cred că va face o treabă foarte bună. A fost vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi eu am încrederea că va păstra Înalta Curte la nivelul de profesionalism şi de recunoasştere a sistemului judiciar de care Curtea se bucură astăzi”, a spus Raluca Prună, după şedinţa Secţiei pentru judecători a CSM, potrivit News.ro.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, între membrii căreia se află şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a votat în unanimitate ca judecătoarea Iulia Cristina Tarcea să fie propusă preşedintelui României ca viitor preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

„Ca vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), am făcut echipă bună cu fostul preşedinte şi am avut o relaţie excelentă cu celălalt vicepreşedinte. Am avut o bună relaţie cu preşedinţii de secţii şi am reuşit să creez o bună relaţie între preşedinţii secţiilor şi chiar şi între secţii”, a spus Cristina Tarcea în faţa Secţiei pentru judecători a CSM.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ea a explicat că nu este uşor să conduci o instanţă fără sprijinul colegilor.

Alte articole

Nicușor Dan subliniază că încrederea românilor în Justiție nu se câștigă ”cu încă un scandal”. ”Să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme”

CSM deschide concursurile de admitere în magistratură, în ciuda piedicilor puse de guvernul Bolojan. Câte posturi sunt disponibile

„Din anul 1990 am trecut în magistratură la Judecătoria Sectorului 3. Din 1996 până în 2004 am lucrat în Ministerul Justiţiei. A fost o experienţă pe care nu o regret deloc. Este deosebit de importantă comunicarea cu tot personalul instanţei. Dacă nu ai sprijinul colegilor nu este uşor”.

Tarcea a mai spus că instanţa supremă a avut „probleme serioase”, dar multe dintre ele au avut „rezolvări spectaculoase” între anii 2013 şi 2016.

„Doresc să precizez că o perioadă îndelungată de timp ICCJ a avut o serioasă problemă de spaţiu şi lipsă de personal, chiar secţia penala funcţiona cu jumătate din numărul de judecători alocat, în esenţă o serie de probleme rostogolite în cascadă asupra ICCJ. (…) Preşedintele ICCJ nu joacă un rol tocmai foarte important în cazul întocmirii bugetului instanţei. Managerul econmic este învestit prin normele aflate în vigoare pentru aceste chestiuni.  ICCJ a avut mult timp probleme serioase. Secţia penală funcţiona cu jumătate din numărul de judecători alocat în 2011. Foarte multe probleme au fost rezolvate. Rezolvări spectaculoase au fost între anii 2013-2016”, a declarat Cristina Tarcea, la interviul pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al instanţei supreme.

Citeşte şi: Judecătoarea Cristina Tarcea a primit avizul CSM pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Unicul candidat pentru funcţia de preşedinte al ICCJ, Cristina Tarcea, care ocupă, în prezent, funcţia de vicepreşedinte al acestei instituţii, a susţinut, joi, interviul la Secţia pentru judecători a CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii o va propune pe judecătoarea Iulia Cristina Tarcea pentru a prelua șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a anunțat joi președintele CSM, Mircea Aron.

Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea deţine funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este delegată să asigure, în această perioadă, interimatul funcţiei de preşedinte, după plecarea Liviei Stanciu la Curtea Constituţională.

Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.

Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.

Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei sub mandatul ministrului Rodicăi Stănoiu. Din 2004 este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală. Este vicepreşedintele ICCJ din septembrie 2013, fiind numită prin decret prezidenţial pentru un mandat de 3 ani.

Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare, a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus “drepturi salariale restante”. Acestor venituri li s-a adăugat suma de 3.134 de lei câştigată că urmare a participării în mai multe comisii de examinare din cadrul CSM.
Pe portalul Tribunalului Bucureşti, numele judecătoarei Tarcea apare, alături de mai mulţi colegi, într-un proces civil cu propria instituţie, care are ca obiect „despăgubire”.  În octombrie 2015, Tarcea a dat în judecată instanţa supremă pentru plata dobânzii la “drepturile salariale restante” încasate în anii anteriori.

În iulie 2016, procesul a fost câştigat de magistraţi la Tribunal, urmând să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti pentru o soluţie definitivă.
În 2009, ca urmare a unui val de procese prin care magistraţii din întreagă ţară au dat în judecată Ministerul Justiţiei pentru plata a diverse sporuri, Guvernul a dispus ca, în baza deciziilor judecătoreşti definitive, să mărească salariile judecătorilor cu sumele stabilite de instanţe dar să plătească eşalonat aceste obligaţii. Astfel, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2009, guvernul s-a angajat că: „în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;  în anul 2013 se plătesc 10 procente din valoarea titlului executoriu, iar în anii 2014 şi 2015 se plăteşte câte un sfert din suma stabilită în titlul executoriu. Diferenţa de 35% se plăteşte în 2016”. Acum, magistraţii cer dobânda la aceste sume pe care le-au încasat începând cu 2012.

Potrivit legii, numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al instanţei supreme se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.