Raluca Prună: Eu nu pot să fac penitenciare peste noapte. Construcţia unui penitenciar durează cinci ani

„Eu nu pot să fac penitenciare peste noapte. (…) Noi avem niște prevederi în legea română ce fac ca pentru construcția unui penitenciar să fie nevoie de aproximativ 60 de luni. Pot eu să fac în 12 luni un penitenciar? Răspunsul este nu, (…) pentru că trebuie să faci un studiu de prefezabilitate, concluziile lui trebuie să fie trimise la Ministerul Finanțelor care trebuie să aprobe, apoi trebuie să faci un studiu de fezabilitate, apoi trebuie să faci un proiect, construcția. (…) Deci, dacă totul merge bine, durează cinci ani”, a declarat Raluca Prună, citată de Agerpres.

Ea a precizat că până în prezent au fost realizate studii de prefezabilitate pentru două noi penitenciare, dar unul are șanse reduse de a fi construit, deoarece amplasamentul se află în apropierea bazei militare de la Deveselu.

„Avem un penitenciar la Berceni, în județul Prahova, unde am făcut deja studiul de prefezabilitate și urmează să facem studiul de fezabilitate, suntem foarte la început, ca să spun așa. Și mai există un alt penitenciar pentru care s-a făcut studiul de prefezabilitate, lângă Caracal, nu departe de Deveselu, unde este scutul și unde Ministerul Apărării Naționale a dat un aviz negativ din motive care cred că sunt evidente”, a explicat ministrul.

În opinia sa, construirea de noi penitenciare reprezintă o măsură pe termen lung, însă nu este singura soluție avută în vedere pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție.

Alte articole

Bani europeni pentru femeile antreprenor din rural. Gabriela Firea: ”Munca lor trebuie recunoscută și finanțată corect!”

Povestea Alexandrei Căpitănescu, tânăra care reprezintă România la Eurovision. Când urmează să aibă loc semifinalele

„Împreună cu noua conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor încercăm ca în penitenciare care au o suprafață mare (…) să vedem dacă putem extinde infrastructura existentă, dacă nu putem folosi, de exemplu, spații modulare cum se folosesc în construcții și cum se folosesc în regimul penitenciar în țări precum Olanda. Deci poți să iei spații modulare în care să muți, de exemplu, vizitele familiei, să muți anumite activități astfel încât să eliberezi spații de detenție și să asiguri cei patru metri pătrați. Dar facem toate aceste lucruri acum pentru a ne raporta la costuri”, a spus Raluca Prună.

În cazul în care nu se va reuși îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, există riscul pronunțării unei hotărâri-pilot împotriva României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Varianta proastă ar fi ca CEDO să adopte o hotărâre-pilot. (…) Trebuie spus că împotriva României CEDO a pronunțat deja o hotărâre cvasi-pilot în 2012. Deci deja (…) cei care erau responsabili știau că au o problemă, că problema este gravă și că trebuie să facă ceva în sistemul penitenciar, pentru a nu se ajunge la o hotărâre-pilot. (…) Hotărârea cvasi-pilot este o hotărâre prin care i se spune unui stat (…) ceea ce trebuie să facă. Hotărârea-pilot pe care o riscăm în cel mai rău dintre cazuri este o hotărâre care îi dă și un termen statului respectiv”, a explicat ministrul Justiției.

În plus, CEDO ar putea să impună și plata unor despăgubiri celor care și-au executat pedepsele în condiții improprii.

„Riscăm să cheltuim niște sume de bani care ar repara o nedreptate pentru cel aflat în detenție, dar care nu ar repara cauza, sume de bani care ar fi mai mari decât ceea ce am putea folosi acum ca să reparăm infrastructura”, a concluzionat Raluca Prună.