Raport CE despre anticorupţie: România a realizat unele reforme în ultimii ani, dar fără rezultate stabile

În România, atât mica corupţie, cât şi cea la nivel politic rămân o problemă sistemică, notează raportul anticorupţie al CE. Deşi unele reforme anticorupţie au fost realizate în ultimii ani, rezultatul lor s-a dovedit a fi instabil şi uşor reversibil. Cu toate că unele rezultate pozitive au fost observate în ceea ce priveşte urmărirea în justiţie în cazuri de corupţie la nivel înalt, voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă.

În acest raport, CE sugerează ca România să se asigure că există toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa şi continuarea investigaţiilor nepărtinitoare în cazurile de corupţie de nivel înalt, inclusiv cele privitoare la oficiali numiţi sau aleşi. De asemenea, CE sugerează ca România să dezvolte coduri de conduită cuprinzătoare pentru oficialii aleşi şi să fie asigurate sancţiuni disuasive pentru practici de corupţie.

Întărirea mecanismelor de control şi prevenţie pentru achiziţiile şi contractele publice este de asemenea sugerată, inclusiv în companiile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează creşterea eficienţei prevenirii şi depistării conflictelor de interes în rândul oficialilor publici, precum şi consolidarea clauzelor de protecţie când e vorba de alocarea fondurilor publice şi aplicarea de strategii pentru reducerea corupţiei în sănătate.

Alături de analiza situaţiei din fiecare stat membru cu privire la combaterea corupţiei, CE prezintă şi două sondaje de opinie. Peste trei sferturi dintre europeni, şi nu mai puţin de 93% dintre români, cred că corupţia este larg răspândită în ţara lor. De asemenea, la 25% dintre români, cel de-al doilea cel mai grav procentaj din acest punct de vedere din UE, li s-a cerut să dea mită sau s-a aşteptat acest lucru de la ei în ultimul an, mult peste media europeană de 4%.