Unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului Orban este desfiinţarea secţiei speciale. raportul MCV aduce argumente în acest sens, deşi ALDE a pus condiţia menţinerii acesteia pentru a susţine guvernul monocolr PNL în Parlament.
”Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică Au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situaţii se numără şi cazurile în care Secţia specială a iniţiat anchete împotriva judecătorilor şi a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările bruşte ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt. Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desfiinţarea Secţiei speciale”, menţionează raportul.
Raportul MCV România. CE a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi DOCUMENT
Ca exemple, documentul invocă faptul că Secţia specială a iniţiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai Comisiei şi ai personalului acesteia în urma unei plângeri din 30 ianuarie 2019 prin care aceştia erau acuzaţi de abuz în serviciu, comunicarea unor informaţii false şi înfiinţarea unui grup infracţional organizat în legătură cu întocmirea raportului MCV din noiembrie 2018. Ancheta respectivă îl viza şi pe procurorul general în exerciţiu.
Comisia reaminteşte faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile şi imunităţile, ataşat la tratate, membrii Comisiei şi ai personalului acesteia beneficiază de imunitate juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru.
”În pofida lipsei de competenţă a autorităţilor române în această privinţă, Secţia specială a înregistrat cazul la 11 februarie şi l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de prob”, menîionează raportul.
Un alt exemplu este dosarul penal deschis împotriva fostului procuror-şef al DNA Laura codruţa Kovesi în perioada în care candida pentru funcţia de procuror european. ”Faptul că deschiderea dosarului penal a coincis cu data convocării la audierea în Parlamentul European pare să indice intenţia de a împiedica această candidatură”, remarcă raportul.
facebook
twitter
