Raport MCV. România a aplicat doar 4 recomandări din 12, dintre care una singură a primit calificativ "satisfăcător"

Publicat: Miercuri, 15 Noiembrie 2017 13:09 // Actualizat: Joi, 16 Noiembrie 2017 12:25 // Sursa: romaniatv.net

Raportul Comisiei Europene privind progresele României faţă de recomandările raportului MCV din ianuarie 2017 arată că ţara noastră a făcut paşi înainte la doar patru capitole din 12. Concluzia Raportului MCV publicat miercuri este că doar unul dintre obiectivele propuse în ianuarie u este îndeplinit în mod satisfăcător.

Documente atasate:

Raportul MCV privind România publicat miercuri de Comisia Europeană trece în revistă progresele făcute de la raportul din ianuarie 2017, care stabilise 12 obiective de atins. Doar la patru din cele 12 s-au făcut progrese, dar nu suficiente, potrivit concluziilor raportului.

"Deși progresele înregistrate au adus unele obiective de referință mai aproape de îndeplinire, Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător. Comisia rămâne de părere că, prin cooperarea loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va fi în măsură, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante din cadrul MCV", se arată în raport.

"Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare", este o altă concluzie.

Citeşte şi: Raportul MCV pe justiţie: Independenţa justiţiei, sursă de îngrijorare. Reformele au stagnat, capitole închise riscă să fie redeschise

Redăm în continuare din raport cele 12 obiective stabilite în ianuarie şi stadiul rezolvării lor.

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Stadiu: Recomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pentru a încheia această dezbatere de lungă durată. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Stadiu: Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017. Includerea unei dispoziții generale cu privire la respectarea separării puterilor este o măsură pozitivă. Deși nu a dat curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independența sistemului judiciar, prin punerea în aplicare a codului s-ar putea obține același efect în moduri diferite. (...) Raportul din ianuarie a sugerat, de asemenea, că ar fi utilă adoptarea de către Guvern a unui cod de conduită pentru miniștri. În iulie 2017, Guvernul nou numit a adoptat un cod de conduită pentru miniștri, care include o dispoziție similară cu privire la respectarea separării puterilor.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Stadiu: Recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă. Parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar14. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului penal, în special cele care au drept efect dezincriminarea conflictului de interese.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Stadiu: Pentru punerea în aplicare a recomandării 4, comisia parlamentară specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției va trebui să își demonstreze capacitatea de a consolida încrederea între Parlament, Guvern și autoritățile judiciare și de a facilita cooperarea constructivă cu privire la actele legislative cheie. Comisia are oportunitatea de a soluționa incertitudinea cu privire la coduri, care stă la baza recomandării 3, prin adoptarea consensuală a modificărilor, astfel încât să se mențină progresul generat de reformele acestor patru coduri. Comisia ar putea, de asemenea, să contribuie la asigurarea unui proces coerent pentru a oferi securitate juridică în urma deciziilor Curții Constituționale.

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, după raportul MCV: Concluzia este că România poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Stadiu: La sfârșitul lunii august, România și-a actualizat planul de acțiune din 2016, elaborat pentru Consiliul Europei în vederea abordării problemelor structurale legate de neexecutarea hotărârilor judecătorești împotriva statului identificate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Punerea în aplicare a acestui plan de acțiune ar aborda în mare parte recomandarea 5. Pentru a evalua amploarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări, Comisia așteaptă cu interes să primească soluții concrete și un calendar detaliat pentru soluționarea problemelor identificate.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Stadiu: Instituțiile judiciare individuale indică faptul că pun în aplicare planul de acțiune, iar Ministerul Justiției a solicitat cu succes accesarea de fonduri structurale ale UE pentru finanțarea planului de acțiune. Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de o monitorizare clară și de recurgerea periodică la Consiliu în calitate de organism de coordonare efectivă, pentru a promova dialogul și cooperarea cu privire la problemele comune care afectează funcționarea sistemului judiciar.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Stadiu: Consiliul a luat măsuri pentru promovarea transparenței și a deschiderii, cum ar fi un nou site internet, și a participării directe a reprezentanților instanțelor, ai asociațiilor profesionale ale magistraților sau ai ONG-urilor la reuniunile Consiliului. De asemenea, Consiliul a organizat consultări aflate în curs cu instanțele și parchetele, care s-au dovedit a fi un canal important de comunicare și consultare. Consiliul lucrează, de asemenea, la un program și o strategie colective care vor viza domenii ce includ activități de informare, măsuri pentru îmbunătățirea imaginii publice a sistemului judiciar, relațiile cu mass-media și cooperarea cu Guvernul și cu Parlamentul.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: Raportul privind MCV reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont

Stadiu: Sistemul PREVENT are rolul de a preveni conflictele de interese în procedurile de achiziții publice, instituind un mecanism de verificare ex ante și permițând autorităților contractante să remedieze aceste situații înainte de atribuirea contractului. Sistemul a intrat în funcțiune la sfârșitul lunii iunie. Acesta este rezultatul unei colaborări strânse între Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Agenția pentru Agenda Digitală a României, precum și al colaborării cu Guvernul. Sistemul funcționează de patru luni și în prezent se înregistrează primele sale rezultate.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Stadiu: Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO21. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Stadiu: În încercarea de a îmbunătăți transparența, Camera Deputaților a început să facă publice, înainte de votul în plen, argumentele Comisiei juridice în favoarea respingerii sau a aprobării acestor cereri. În două cazuri, argumentul în favoarea respingerii invocat de Comisia juridică a fost că faptele nu au niciun temei juridic — cu toate că partidele de opoziție au contestat acest lucru pe motiv că numai judecătorii pot evalua dacă o persoană a comis o infracțiune. Comisia salută faptul că se ia în considerare nevoia unei mai mari transparențe cu privire la acțiunile întreprinse în urma cererilor formulate de organele de urmărire penală, dar consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Stadiu: Raportul din ianuarie 2017 a evidențiat faptul că agenția ar trebui să contribuie, în cele din urmă, la creștea proporției activelor recuperate efectiv. Această activitate este deja în curs de desfășurare, prin colectarea de date de la toate instanțele și prin lansarea unui proiect pentru a urmări toate hotărârile relevante pronunțate de instanțele competente în ceea ce privește confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni care au legătură cu baza de date referitoare la executări a administrației fiscale. Acest proiect ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2018.

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Stadiu: Raportul din ianuarie 2017 a evidențiat faptul că agenția ar trebui să contribuie, în cele din urmă, la creștea proporției activelor recuperate efectiv. Această activitate este deja în curs de desfășurare, prin colectarea de date de la toate instanțele și prin lansarea unui proiect pentru a urmări toate hotărârile relevante pronunțate de instanțele competente în ceea ce privește confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni care au legătură cu baza de date referitoare la executări a administrației fiscale. Acest proiect ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2018 și ar trebui să ofere o imagine mai clară, astfel încât să poată fi luate măsuri adecvate pentru a crește proporția activelor recuperate efectiv.

CONCLUZIE

În cursul perioadei de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017 în care s-au stabilit principalele recomandări pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință cuprinse în MCV, s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12. Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
obiective mcv raport MCV raport mcv 2017 recomandari MCV
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8378
RON
06 Jul
noapte 21 °
zi 36 °
Ultimele joburi adaugate
24 H