Rareş Bogdan, despre Schengen: Dacă tot vine Karl Nehammer la Bucureşti şi îl vedem la faţă, măcar să vină şi cu un anunţ, să nu vină doar cu ideea de a-l înjura”

Europarlamentarul Rareş Bogdan continua că creadă că intrarea definitivă în Schengen se poate obţine în acest an.

02 mart. 2024, 11:49
Rareş Bogdan, despre Schengen: Dacă tot vine Karl Nehammer la Bucureşti şi îl vedem la faţă, măcar să vină şi cu un anunţ, să nu vină doar cu ideea de a-l înjura”

Prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, anunţă, sâmbătă, că se negociază în continuare pentru intrarea României în Schengen şi cu graniţele terestre şi se speră la un anunţ în acest sens în perioada 6-7 martie, când numeroşi lideri europeni se află la Bucureşti pentru Congresul Partidului Popular European. Unul dintre liderii care vor fi în capitala României va fi cancearul austriac Karl Nehammer, principalul opozant al intrării României în Schengen.

DOCUMENT Indemnizaţie de ne-Schengen. Transportatorii români ar putea primi o compensaţie de 40 de euro pe zi
Rareş Bogdan a fost întrebat, sâmbătă, despre intrarea României în Schengen şi cu graniţele terestre, după intrarea cu graniţele aeriene şi maritime.

”Sigur că mi-ar place foarte mult ca, în momentul când veţi face emisiuni, probabil, cu toţi cei 13 şefi de stat şi de guvern care vin la Bucureşti între 6 şi 8 (…) să putem să avem şi un anunţ excepţional. Nu ştiu dacă se va reuşi acest lucru. Nu ascund că lucrăm la asta, încercăm să obţinem o negociere, că, dacă tot vine Karl Nehammer şi îl vedem la faţă, măcar să vină şi cu un anunţ, să nu vină doar cu ideea de a-l înjura”, a răspuns prim-vicepreşedintele PNL.

Rareş Bogdan continua că creadă că intrarea definitivă în Schengen se poate obţine în acest an: ”Da, da, poate fi 2024 cu un anunţ prietenos făcut de liderii partidului de guvernământ din Austria, chiar la congresul de la Bucureşti (…) Nu vreau să creez aşteptare”.

Congresul Partidului Popular European are loc la Bucureşti, în perioada 6-7 martie.

Congresul PPE va reuni peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se vor număra preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea PPE, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a popularilor europeni.

 

Klaus Iohannis, în plenul PE: Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii iar ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre, pentru că doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni.

Marcel Ciolacu ironizează PNL: „Cea mai mare reuşită a mea şi a Guvernului este intrarea parţială în Schengen. Dar până la a se lăuda toată lumea cu realizarea asta e drum lung”

”Vă mulţumesc, doamnă Preşedinte Metsola, pentru că mi-aţi oferit ocazia de a reveni în centrul democraţiei europene, la începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene! Ca şi în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea şi a poporului român în valoarea acţiunii europene unite şi solidare, în puterea incontestabilă a „unei singure Europe”, a spus preşedintele în plenul Parlamentului European.

Şeful statului a arătat că ”efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, toate acestea sunt numai câteva dintre evoluţiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci şi ataşamentul nostru sincer faţă de Uniune şi faţă de valorile şi principiile care ne ţin împreună”.

”Ţara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile şi dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esenţiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însuşindu-şi astfel modul de viaţă european”, a arătat Iohannis.

Preşedintele a mai afirmat că ”Uniunea înseamnă un spaţiu al siguranţei, al protecţiei, al prosperităţii şi al diversităţii”.

 

”Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis.

Şeful statului a menţionat că ”proiectul european necesită, zi de zi, atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă”.

”România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate, în spiritul valorilor europene. Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor”, a mai spus Iohannis.