Arhiepiscopia Tomisului a transmis luni, printr-un comunicat de presă, că avocatul Bernard O’Connor, specializat în legislaţia europeană privind fondurile europene pentru agricultură, a venit în vizită la Constanţa, unde a avut o discuţie cu ÎPS şi cu avocatul Maria Vasii, în privinţa dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene.

Avocatul a menţionat că acuzaţiile din acest dosar au fost situate în legislaţia penală, deşi ţin de cea civilă.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei. ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

„Când am văzut cazul, m-am gândit că este foarte neobişnuit. Acuzele din dosar au fost situate în legislaţia penală, când ele ţineau de legislaţia administrativă (civilă). Am oferit opinia mea avocatului Maria Vasii (apărătoarea Arhiepiscopului Tomisului în acest proces – n.r.) spunând că este cu totul neobişnuit că există proceduri penale în astfel de situaţii”, a afirmat avocatul european, citat în comunicat.

El a precizat că relaţia dintre fermieri şi administraţie, dar şi chestiunile legate de subvenţii sunt complexe, iar în această zonă se mai comit şi greşeli care se soluţionează prin stabilirea unor compensări pe anul care urmează.

Avocatul Bernard O’Connor a mai precizat că APIA nu a examinat terenul respectiv şi că în dosar sunt câteva probe indirecte de tipul „aşa am auzit”.

„Opinia mea, văzând dosarul, este că nu avem de-a face cu un caz penal. Documentele nu demonstrează nici că avem de-a face cu un caz civil, deoarece nu avem nicio dovadă că autoritatea competentă, APIA, a examinat terenul. Asta ar fi trebuit să fie o procedură preliminară oricărui fel de acuzaţie. Fie că acuzi civil sau penal, trebuie să ai o inspecţie APIA, ceea ce nu s-a întâmplat. Există în dosar câteva probe indirecte, de tipul «aşa am auzit», care spun că este posibil ca, acum câţiva ani, terenul să nu fi fost în bune condiţii agricole. Dar dincolo de asta, nu există probe directe care să demonstreze acuze civile sau penale”, a mai menţionat avocatul.

El a precizat că pot exista situaţii rare când acuzele de acest gen pot ajunge în penal, dar că în acest dosar nu s-a întâmplat acest lucru.

„Sunt situaţii foarte rare când acuzele pot ajunge în penal. Din experienţa mea, asta s-a întâmplat doar când există o înţelegere secretă între fermier şi autorităţi, cu scopul unor fraude. Aici nu există o asemenea situaţie”, a mai transmis avocatul Bernard O’Connor.

Procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată, în libertate, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi Aurelian Ştefan, la data faptei tot mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru tentativă la aceleaşi infracţiuni.

Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.

„În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.

De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.

„Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.

Dosarul se judecă la Curtea de Apel Constanţa.