Răsturnare de situație privind aderarea României la Schengen. Șeful diplomației austriece a transmis că veto-ul impus de țara sa împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen a fost unul ”de moment” și că nu este ”pentru totdeauna”.

Citește și Viktor Orban, la Bucureşti: „România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând!”

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Răsturnare de situație privind aderarea României la Schengen

Oficialul austriac a spus că această situație nu se va mai repeta în următorul Consiliu JAI, dacă România și Bulgaria vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara sa să constate o scădere a numărului solicitanţilor de azil.

„Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment”, a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenţia austriacă de presă APA.

Cât despre cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler (ÖVP), şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, Alexander Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”.

Ministrul de Externe al Austriei nu consideră că țara sa este izolată de restul statelor membre UE din cauza veto-ului împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen şi susţine că sprijină decizia guvernului federal.

„Acesta este un proces de discuţie complet normal”, se apără şeful diplomaţiei de la Viena referindu-se la demersul de a bloca extinderea Schengen în cazul României şi Bulgariei. Dacă Austria, ca stat aflat „în centrul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”, a argumentat el. Austria este „înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului”. În condiţiile în care ţara se confruntă cu atât de multe cereri de azil, „este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin”. Aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o problemă „paneuropeană”, a explicat Alexander Schallenberg în interviul acordat agenţiei APA.

Șeful diplomației austriece este convins că discuţiile din cadrul Consiliului European au condus la o „conştientizare mai puternică” a problemelor pe care le-a ridicat.

Mai mult, Alexander Schallenberg a calificat drept „un nonsens total” informaţiile apărute în presă potrivit cărora problema ar fi fost ridicată de politicienii ÖVP doar din motive de politică internă.

„Nu vrem să fim lăsaţi singuri cu această problemă… Vorbim despre trafic de fiinţe umane şi de abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecţie persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea. Cu toate acestea, marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni și cei mai mulţi dintre ei nu au nicio perspectivă de azil, dar reprezintă o povară pentru sistem. În acelaşi timp, este nevoie şi de posibilitatea unei migraţii economice reglementate”, a mai transmis oficialul austriac.

Ministrul de externe susține că în cele din urmă, toate statele europene ar trebui să „suporte împreună” protecţia frontierelor externe. Mai mult, el spune că trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE şi că  „ar fi o soluţie logică să sprijinim statele de la graniţă, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună”.

Citește și Unica şansă de intrare a României în Schengen în 2023 este în luna februarie. Totul depinde de Suedia acum