Ratele îi îngenunchează pe români. Mii de debitori cer dobânzi mai mici, cererile către bănci au explodat

Tot mai mulți români caută soluții pentru a-și păstra creditele sub control. În contextul în care veniturile multor familii sunt afectate, iar costul vieții rămâne ridicat, numărul celor care solicită renegocierea împrumuturilor a crescut considerabil.

Potrivit datelor Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în primele șase luni ale anului au fost depuse peste 2.000 de cereri de negociere, cu aproximativ 40% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate circa 1.400 de solicitări.

Vezi și Nicușor Dan, întrebat dacă România va retrograda în categoria junk: „Eu nu văd acest risc”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Românii cer rate mai mici și dobânzi reduse

Majoritatea celor care apelează la CSALB încearcă să obțină condiții mai avantajoase pentru rambursarea creditelor, astfel încât să evite acumularea restanțelor și, în cele din urmă, executarea silită.

Alte articole

Anunțul BNR despre ratele românilor. Ce se întâmplă cu dobânda cheie

BNR intervine în scandalul manipulării ratelor românilor. Mugur Isărescu sare în apărarea băncilor, avertisment în dosarul ROBOR

Printre cele mai frecvente solicitări se numără reducerea ratei lunare; diminuarea dobânzii; eliminarea sau reducerea comisioanelor; prelungirea perioadei de rambursare și reducerea soldului sau chiar ștergerea unei părți din datorie.

Din totalul cererilor depuse, aproximativ 1.400 au vizat băncile, iar peste 600 au fost adresate instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri).

Băncile acceptă negocieri, IFN-urile spun „nu”

Diferența dintre cele două categorii de creditori este însă semnificativă. În cazul băncilor, aproximativ 400 de cereri au fost acceptate pentru negociere, iar multe dintre dosare s-au încheiat printr-o înțelegere amiabilă între client și instituția de credit.

Beneficiile obținute de consumatori sunt consistente. Valoarea totală a avantajelor financiare acordate în urma negocierilor s-a apropiat de un milion de euro, iar câștigul mediu pentru fiecare dosar soluționat a fost de aproximativ 2.700 de euro.

În schimb, situația este complet diferită în cazul IFN-urilor. Deși au fost depuse peste 600 de solicitări, niciuna nu a fost acceptată pentru negociere, ceea ce înseamnă că toți solicitanții au primit refuz.

Citește și Rareș Bogdan, atac la Ilie Bolojan pe tema efectelor măsurilor de austeritate. ”Este absolut scandalos”