Război din Ucraina. Alerta anti-aeriană a fost activată în toată ţara, anunţul lui Putin!

Război în Ucraina. Zelenski spune că situaţia din Bakhmut se înrăutăţeşte. Forţele ruse încearcă să cucerească oraşul de peste şase luni. „Inamicul distruge în mod constant tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja poziţiile”, a declarat Zelenski.

Comentariile liderului ucrainean au fost făcute în timp ce secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat China să nu înarmeze Rusia, în timpul unei vizite la Kiev, luni.

Unele dintre cele mai aprige lupte care au avut loc de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu puţin peste un an au avut loc în Bakhmut, în regiunea ucraineană Doneţk, o parte din aceasta aflându-se sub controlul Rusiei şi al aliaţilor săi separatişti.

Recent, eforturile forţelor ruseşti de a captura oraşul industrial s-au intensificat, trupele sale câştigând teren.

Alte articole

Cum îl amenința Donald Trump pe Vladimir Putin în 2022: „Dacă intri în Ucraina, voi bombarda Moscova până vă iau dracii”. Răspunsul tranșant al președintelui rus: „Nu te cred” AUDIO

Putin testează vigilența NATO! Ofensivă aeriană uriașă lângă granița cu Polonia. Avioanele poloneze și ale Alianței, în alertă

Liderul separatist al autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că „practic toate drumurile” spre oraş se află „sub controlul focului rusesc”.

Zelenski: Avem nevoie de avioane de luptă moderne pentru a proteja întreg teritoriul ţării noastre de teroarea rusească

Vorbind despre această situaţie în discursul său de seară, preşedintele Zelenski a declarat că reuşita de a câştiga un punct de sprijin în Bakhmut şi de a asigura apărarea sa sunt puternic compromise de noul atac al Rusiei.

El a fost „recunoscător fiecărei persoane care apără cu eroism” zona.

De asemenea, preşedintele Zelenski a cerut încă o dată trimiterea de avioane de luptă moderne pentru ca „întregul teritoriu al ţării noastre” să poată fi apărat de „teroarea rusă”.

Cu ocazia vizitei sale surpriză de luni la Kiev, Janet Yellen a anunţat cel mai recent transfer de 1,25 miliarde de dolari în ajutor economic şi bugetar către Ucraina.

Yellen a reiterat mesajul preşedintelui american Joe Biden – transmis în timpul propriei sale vizite la Kiev săptămâna trecută – potrivit căruia Washingtonul va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie pentru a câştiga războiul.

Citeşte şi: Pacea în Ucraina, din ce în ce mai departe. Vladimir Putin vorbește din nou despre arma nucleară: „Occidentul are un singur scop: desființarea Rusiei!”

Vorbind pentru CNN, Yellen a adăugat că, deşi economia Rusiei nu a cedat încă sub sancţiunile vaste impuse de puterile occidentale, se aşteaptă ca aceasta să devină mai slabă în timp.

De asemenea, ea a afirmat că abilitatea Rusiei de a reface echipamentele militare distruse în atacurile asupra Ucrainei este „pusă în pericol treptat”, adăugând că orice mişcare din partea Chinei de a furniza astfel de armament Rusiei ar duce la consecinţe „grave”.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că China ia în considerare furnizarea de arme şi muniţii către Rusia. Beijingul a negat ferm afirmaţia.

Întâlnirea dintre cel mai înalt diplomat chinez, Wang Yi, şi preşedintele rus Vladimir Putin, care a avut loc la Moscova săptămâna trecută, a fost considerată de mulţi ca fiind un indiciu al legăturilor strânse ale Chinei cu Rusia.

Rezumatul zilei

• Ministrul ucrainean al Agriculturii: Saboratea culuoarului de export grâne de către ruşi ar putea genera costuri suplimentare la nivel global şi preţuri mai mari la alimente
• Rusia a lansat 8 rachete şi a dat peste 28 de bombardamente în ultimele 24h
• Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât două drone în regiunea Dnipropetrovsk

ISW, despre războiul din Ucraina: Putin îşi schimbă retorica şi încearcă să prezinte războiul din Ucraina ca fiind miza pentru supravieţuirea Rusiei

Oficialii din Rusia promovează o operaţiune de propagandă ce încadrează în mod fals războiul din Ucraina ca fiind unul existenţial, esenţial pentru ca Federaţia Rusă să-şi continue supravieţuirea ca stat şi ca naţiune, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza ultimelor evoluţii de pe front, publicată marţi.

Într-un interviu acordat televiziunii de stat la 26 februarie, Vladimir Putin a avertizat că nu ştie dacă „un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supravieţui în forma în care există astăzi”, dacă Occidentul reuşeşte să „distrugă Federaţia Rusă şi să stabilească controlul asupra rămăşiţelor sale”.

s bazele pentru lansarea acestei operaţiuni propagandistice în discursul său din 21 februarie din faţa Adunării Federale, în care a acuzat Occidentul colectiv că se foloseşte de războiul din Ucraina pentru a ameninţa existenţa Federaţiei Ruse.

Apoi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, aliatul lui Putin, a invocat raţiuni existenţiale similare într-un editorial intitulat „Puncte fără întoarcere”, publicat luni, 27 februarie, în presa rusă, în care a acuzat Occidentul că a alimentat situaţia actuală din Ucraina încă de la căderea Uniunii Sovietice.Ambele declaraţii, arată ISW, se încadrează într-o operaţiune de propagandă prin care războiul din Ucraina este prezentat ca fiind unul existenţial, esenţial pentru supravieţuirea în continuare a Federaţiei Ruse post-sovietice, ceea ce reprezintă probabil o încercare de a prezenta războiul ca având mize mai mari pentru Rusia şi Occident decât are în realitate.

Probabil că Putin speră să creeze condiţiile propagandistice pentru a acuza Ucraina şi Occidentul că ameninţă supravieţuirea Federaţiei Ruse, ca răspuns la eşecurile militare ruseşti şi la sprijinul occidental pentru victoriile ucrainene, estimează ISW, care precizează că niciun oficial occidental proeminent nu a cerut dizolvarea Federaţiei Ruse, iar liderii occidentali au fost foarte atenţi să îşi articuleze scopul ca fiind acela de a permite Ucrainei să îşi elibereze cel mult tot teritoriul.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat într-un interviu la Rossia-1, tot la 26 februarie, că tipurile de arme pe care Occidentul decide să le furnizeze Ucrainei vor determina cât de departe vor trebui să ajungă trupele ruseşti pentru a „îndepărta ameninţarea” de la graniţele Rusiei. Putin a făcut o declaraţie similară în discursul său din 21 februarie, în încercarea de a descuraja Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme cu rază lungă de acţiune, sugerând că furnizarea unor astfel de sisteme va prelungi războiul, „forţând” Rusia să ocupe mai mult teritoriu ucrainean pentru a fi „în siguranţă”.

Toată această retorică este menită să întărească sprijinul intern pentru război şi să alimenteze temerile în Occident cu privire la instabilitatea ce ar urma prăbuşirii Rusiei, pentru a descuraja astfel ajutorul occidental pentru Ucraina şi pentru a convinge Occidentul să constrângă Kievul să accepte cererile Rusiei. De altfel, conchide ISW, campaniile de propagandă ruseşti au susţinut pe tot parcursul războiului un obiectiv strategic permanent: de descurajare sau încetinire a furnizării de către Occident a sprijinului material pentru Ucraina.