Război în Ucraina. Anunţul care dă peste cap negocierile de pace. Reacţia Rusiei şi anunţul-surpriză de la Kiev despre arma secretă cu care ar putea ataca Moscova

Desfăşurarea unui contingent militar în Ucraina este ”inacceptabilă” pentru Moscova, anunţă joi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, în contextul în care sunt în curs negocieri pe tema garanţiilor de securitate pe care Occidentul le poate furniza Ucrainei, relatează AFP.

”O intervenţie străină într-o parte a unui teritoriu ucrainean (…) va fi total inacceptabilă pentru Rusia”, declară şeful diplomaţiei ruse în urma unei întâlniri, la Moscova, cu omologul său indian, Subrahmanyam Jaishankar.

Serghei Lavrov acuză Ucraina de faptuul că nu vrea o ”rezolvare dreaptă şi durabilă” a războiului declanşat de Moscova în februarie 2022, în contextul unei accelerări a unor eforturi dioplomatice, impuslionate de către preşedintele american Donald Trump.

”Regimul ucrainean şi reprezentanţii săi (…) arată foarte clar că nu sunt interesaţi de o rezolvare dreaptă şi durabilă”, apreciază şeful diplomaţiei ruse.

Alte articole

O nouă instituție bancară va finanța apărarea NATO: ING și alți patru mari jucători vor credita industria

Războiul din Ucraina. Noua lege a mobilizării din Rusia, încă un semn că Moscova se pregătește de război cu NATO

Lituania declară zonă de interdicţie aeriană de-a lungul unei părţi a frontierei sale cu Belarus, după incursiuni ale unor drone. Estonia a luat deja această măsură

Lituania, membră NATO, a declarat o zonă de interdicţie aeriană pe o distanţă de 90 de kilometri în apropierea capitalei sale, de-a lungul frontierei cu Belarus, ca răspuns la intrarea unor drone din această zonă, relatează Reuters.

Motivul absenței României de la întâlnirea restrânsă cu Trump și Vance pe tema situației din Ucraina

„Această măsură a fost luată având în vedere situaţia de securitate şi ameninţările la adresa societăţii, inclusiv riscurile pentru aviaţia civilă cauzate de încălcarea spaţiului aerian de către aeronave fără pilot”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării într-un comunicat transmis prin e-mail.

Zona de interdicţie aeriană va permite forţelor armate lituaniene să reacţioneze la încălcările spaţiului aerian, se arată în comunicat.

Lituania are o frontieră comună de 679 de kilometri cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. Capitala Vilnius se află la aproximativ 30 de kilometri de frontieră.

Zona de interdicţie aeriană a fost instituită pe 14 august şi se întinde de la sol până la 12.000 de picioare (3,7 kilometri), potrivit avizului autorităţii de navigaţie aeriană. Aeronavele din această zonă se confruntă cu „riscul de interceptare şi/sau angajare în luptă în cazul penetrării”.

Lituania a solicitat NATO mai multe mijloace de apărare aeriană după ce două aeronave militare fără pilot identificate ca drone Gerbera, construite şi utilizate de Rusia împotriva Ucrainei, au zburat în Lituania din Belarus în iulie şi s-au prăbuşit.

În cel mai recent incident, pe 28 iulie, o dronă înarmată cu 2 kg de explozibili a survolat Vilnius înainte de a se prăbuşi într-o zonă de antrenament militar utilizată de armata germană, la aproximativ 100 de kilometri de graniţă.

Autorităţile au declarat că drona era probabil dirijată de Rusia către Ucraina, dar a fost dezorientată de apărarea ucraineană. O altă dronă Gerbera a intrat în Lituania din Belarus pe 10 iulie, ceea ce a dus la evacuarea temporară a prim-ministrului de atunci, Gintautas Paluckas, şi a preşedintelui Parlamentului, Saulius Skvernelis, în adăposturi antiaeriene, până când autorităţile au stabilit că drona nu era periculoasă.

Oficialii polonezi au raportat miercuri, la rândul lor, că o dronă rusă s-a prăbuşit într-un câmp din estul Poloniei, incident pe care ministrul apărării din Polonia l-a descris ca fiind o provocare din partea Moscovei.

Estonia a instituit o zonă de interdicţie aeriană de-a lungul întregii sale frontiere cu Rusia, în perioada 31 iulie – 25 august, invocând „activitatea aeronavelor fără pilot”, potrivit paginii web a autorităţii estoniene de navigaţie aeriană.

Ucraina a testat cu succes un nou tip de rachetă de croazieră, Flamingo, cu o rază de acţiune de 3.000 km, anunţă Zelenski. Racheta urmează să fie produsă în serie, de la începutul anului viitor, de întreprinderea ucraineană Fire Point

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că Ucraina a testat cu succes un nou tip de rachetă, cu o rază de acţiune de 3.000 de kilometri, denumită Flamingo, relatează AFP.

Producţia în masă a acestui nou tip de rachetă poate fi lansată la începutul anului viitor, a precizat el.  ”Racheta (de tip Flamingo) a fost supusă unor teste concludente. Este vorba despre cea mai performantă rachetă a nosstră: poate parcurge 3.000 de kilometri”, a anunţat el.

Această rachetă de croazieră – de tip Flamingo -, a cărei ogivă cântăreşte peste o tonă, a fost dezvăluită duminică, la 17 august, pe Facebook, de către un fotojurnalist ucrainean, Efrem Lukatsky, un colaborator al agenţiei The Associated Press, relatează site-ul slate.fr.

Ea are o rază de acţiune de până la 3.000 de kilometri – de patru ori distanţa de la Kiev la Moscova -, cu o viteză maximă de 950 de kilometri, care urmează să fie produsă de către întreprinderea ucraineană în domenul apărării Fire Point.

Donald Trump: ”Mă voi întâlni cu Vladimir Putin şi-i voi spune: «trebuie să pui capăt acestui război»”. Zelenski refuză să cedeze teritorii Rusiei

Potrivit site-ului The War Zone, Flamingo seamănă cu racheta de croazieră de tip FP-5.

Ea este montată pe o remorcă, cu o rampă de lansare, şi a fost prezentată în februarie de către întreprinderea britanică Milanion Group, cu sediul în Emiratele Arabe Unite (EAU), care a furnizat material de luptă armatei ucrainene în trecut.

Racheta de tip FP-5, cu o anvergură de şase metri, a fost concepută să reziste unor atacuri electronice, foloseşte, potrivit Milanion, o combinaţie de metode de ghidaj şi este dotată cu un sistem de navigaţie inerţială.

MODERNIZARE BALISTICĂ

Autorităţile ucrainene nu au oferit detalii despre caracteristicile acesteu nou tip de rachetă. Ministrul ucrainean al Apărării Denîs Şmîhal a confirmat că a început poroducţia de serie.

El a anunţat că informaţii mai ample urmează să fie publicate ”la momentul oportun”. În cazul unei confirmări a calităţilor rachetei de tip Flamingo, acest lucru va permite Ucrainei să lovească până în centrul Rusiei.

Însă Flamingo nu este prima rachetă de croazieră cu lansator terestru dobândită de către Ucraina. Armata ucraineană a folosit, de la începutul invaziei ruse, împotriva flotei inamice racheta de croazieră antinavă tip R-360 Neptun, racheta de tip Storm Shadow (SCALP-EG) livrată începând din 2023 de către Marea Britanie, sau rachete de tip ATACMS, furnziate de către Statele Unite.

Însă aceste tipuri de rachetă au o rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 100 şi maximum 400 de kilometri. Caracteristicile atribuite rachetei de tip Flamingo ar putea oferi Ucrainei un atu important în atingerea unor ţinte strategice şi provocarea unor pagube importante, având în vedere raza de acţiune lungă a ogivei, care depăşeşte cu mult capacităţăile rachetele sau dronelor de care de care dispune în prezent Kievul.

În cazul unei producţii în masă, această racheta de croazieră poate reprezenta o provocare importantă la adresa liniei apărării aeriene ruse.

Anunţul acestei rachete intervine după summituri între preşedinţii american Donald Trump şi rus Vladimir Putin în Alaska, de Sfânta Maria, şi miliardar şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însoţit de unii lideri europeni, luni, la Casa Albă.