Război în Ucraina. Negocieri de pace sub ploaie de bombe, dronele lui Zelenski au lovit o centrală nucleară în Rusia VIDEO

UPDATE Rusia atacă Ucraina cu 72 de drone și rachete balistice de Ziua Independenței
Rusia a lansat 72 de drone și o rachetă balistică asupra Ucrainei în noaptea de 24 august, de Ziua Independenței țării, potrivit rapoartelor Forțelor Aeriene, scrie The Kyiv Independent.

Ucraina a doborât un total de 48 de drone, în timp ce o rachetă și 24 de drone de atac Shahed au lovit 10 locații, a declarat Forțele Aeriene, fără a specifica țintele.

În afară de atacul din noaptea trecută, trupele ruse au continuat să vizeze orașele ucrainene și în ultima zi, ucigând trei persoane și rănind cel puțin alte trei, potrivit autorităților locale.

Ucraina şi Rusia mimează negocieri de pace în timp ce atacă dezlănţuit pentru a avea o poziţie de forţă la eventualele negoiceri, momentan amânate pe termen nelimitat după ce Volodimir Zelenski a respins, potrivit lui Lavrov, toate propunerile venite de la Kremlin.

Alte articole

Rusia a cucerit două sate în Doneţk, Ucraina spune că Moscova a pierdut peste un milion de soldaţi în conflict

Negocierile privind pacea din Ucraina, în impas. Rusia a bombardat o fabrică deţinută de SUA, acuză Zelenski

Ucraina a lansat o serie de atacuri cu drone pe teritoriul rus duminică, ziua în care sărbătoreşte independenţa, provocând incendii într-o centrală nucleară şi un terminal petrolier, în contextul în care eforturile diplomatice de soluţionare a conflictului se află într-un impas.

În timp ce perspectiva unei întâlniri între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski se îndepărtează, autorităţile locale ruse au anunţat în cursul nopţii că au interceptat drone ucrainene în regiuni uneori îndepărtate de front, precum Sankt Petersburg (nord-vest) sau Volga.

Doar puţin după miezul nopţii (21:00 GMT), unul dintre aceste aparate a fost doborât de apărarea antiaeriană rusă şi „a explodat, avariind un transformator auxiliar” pe terenul centralei nucleare situate în regiunea rusă de frontieră Kursk, a anunţat operatorul acesteia pe contul său Telegram. „Incendiul a fost stins”, a adăugat acesta, precizând că nu au existat victime, dar că funcţionarea unui reactor a fost redusă. „Nivelul de radiaţii pe site-ul industrial al centralei nucleare din Kursk şi în împrejurimi nu s-a modificat şi corespunde nivelurilor normale”, potrivit aceleiaşi surse.

Negocierile privind pacea din Ucraina, în impas. Rusia a bombardat o fabrică deţinută de SUA, acuză Zelenski

De la începutul luptelor, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) avertizează asupra riscului unei catastrofe, în special la centrala nucleară de la Zaporijjie, din sudul Ucrainei, ocupată din martie 2022 de Rusia.

În august 2024, Vladimir Putin a acuzat Kievul că intenţionează să lovească centrala situată în regiunea Kursk, aflată atunci sub ofensiva ucraineană. Forţele ruse au recucerit-o în primăvară.

Pe coasta Mării Baltice, interceptarea a 10 drone în portul Ust-Luga, lângă Sankt Petersburg, a provocat un incendiu într-un terminal petrolier al grupului rus Novatek, a declarat guvernatorul regional Alexandre Drozdenko pe Telegram. „Pompierii şi Ministerul Situaţiilor de Urgenţă lucrează pentru a-l stinge”, a adăugat el.

Rusia a lansat o ofensivă militară de amploare în Ucraina în februarie 2022 şi controlează în prezent aproximativ 20% din această ţară vecină, inclusiv Crimeea, peninsula anexată în 2014.

În ultimele săptămâni, pe măsură ce discuţiile pentru a pune capăt conflictului s-au accelerat sub presiunea lui Donald Trump, Ucraina a lansat zeci de drone către teritoriul rus. Ea vizează în special rafinăriile şi depozitele de petrol ruseşti pentru a le împiedica capacitatea de a finanţa ofensiva.

Aceste atacuri au fost invocate ca fiind cauza creşterii preţurilor la combustibili în Rusia, care au atins niveluri record în ciuda suspendării exporturilor de benzină decretate de guvern.

Russian port of Ust-Luga was attacked by drones early this morning. pic.twitter.com/kZBQm6K96M

— Special Kherson Cat 🐈🇺🇦 (@bayraktar_1love) August 24, 2025

Ministerul rus al Energiei a atribuit preţurile ridicate „cererii sezoniere ridicate şi lucrărilor agricole”, fără a menţiona atacurile ucrainene.

Vineri, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că a solicitat ajutorul lui Donald Trump în faţa dificultăţilor sale de aprovizionare cu petrol rusesc prin oleoductul Drujba, bombardat, potrivit lui, de Kiev.

Noile atacuri ucrainene au avut loc în timp ce Ucraina, fosta republică sovietică, sărbătoreşte duminică 34 de ani de independenţă. „Poporul ucrainean nu se va preda niciodată şi nu va renunţa niciodată la independenţa sa”, a insistat şeful armatei Oleksandr Sirski duminică dimineaţă, în timp ce şeful diplomaţiei Andriï Sibiga a calificat independenţa Ucrainei drept „piatra de temelie a securităţii Europei”.

În contextul în care Ucraina este bombardată zilnic, o femeie de 47 de ani a murit duminică dimineaţă într-un atac cu drone ruseşti în regiunea Dnepropetrovsk (est), potrivit guvernatorului regional.

Rusia a cucerit două sate în Doneţk, Ucraina spune că Moscova a pierdut peste un milion de soldaţi în conflict

Pe front, armata rusă şi-a mărit câştigurile teritoriale în ultimele luni, în faţa forţelor ucrainene mai puţin numeroase şi mai slab echipate. Sâmbătă, ea a revendicat cucerirea a două sate din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, avansând în special spre oraşul Kostiantinivka, un bastion important pe drumul spre Kramatorsk, care este la rândul său un punct important pentru logistica ucraineană.

În timp ce Moscova şi Kievul se acuză reciproc că blochează organizarea unei eventuale întâlniri cu omologul său rus, Donald Trump a anunţat vineri că îşi acordă „două săptămâni” pentru a decide poziţia sa cu privire la acest conflict.

Pentagonul a împiedicat Ucraina să lanseze atacuri în interiorul Rusiei – Wall Street Journal

Oficialii americani din domeniul apărării au împiedicat Ucraina să utilizeze rachetele cu rază lungă de acţiune furnizate de SUA pentru a lovi ţinte din Rusia încă de la sfârşitul primăverii, ca parte a eforturilor administraţiei lui Donald Trump de a-l determina pe Vladimir Putin să participe la negocierile de pace, potrivit unui raport publicat sâmbătă.

The Wall Street Journal relatează că Pentagonul a împiedicat Ucraina să utilizeze sistemele de rachete tactice ale armatei americane, sau ATACMS.

Doi oficiali americani au declarat pentru publicaţie că, în cel puţin o ocazie, Ucraina a încercat să utilizeze ATACMS împotriva unei ţinte, dar i s-a refuzat acest lucru în baza unui „mecanism de revizuire” dezvoltat de Elbridge Colby, secretarul adjunct al Pentagonului pentru politică, care reglementează modul în care pot fi utilizate armele cu rază lungă de acţiune ale SUA sau cele furnizate de aliaţii europeni care se bazează pe informaţii şi componente americane.

Procesul de revizuire se aplică şi rachetelor de croazieră Storm Shadow ale Marii Britanii, deoarece acestea depind de datele de ţintire ale SUA, potrivit a doi oficiali americani şi unui oficial britanic, a afirmat Wall Street Journal.

Sistemul de revizuire îi conferă secretarului american al apărării, Pete Hegseth, aprobarea utilizării rachetelor ATACMS, care au o rază de acţiune de aproape 190 de mile (305 km). Ucraina a primit anterior autorizaţia din partea administraţiei Biden de a utiliza sistemul de rachete împotriva ţintelor din Rusia în noiembrie, după ce trupele nord-coreene au intrat în război.

Înainte de inaugurare, în ianuarie, Trump a declarat pentru revista Time că decizia de a permite Ucrainei să utilizeze sistemele de arme americane pentru a ataca ţinte din Rusia a fost o greşeală.

„Nu sunt deloc de acord cu trimiterea de rachete la sute de kilometri distanţă în Rusia. De ce facem asta? Nu facem decât să escaladăm acest război şi să-l înrăutăţim. Nu ar fi trebuit să se permită acest lucru”, a spus el.

Nu este clar dacă procesul de revizuire al Departamentului Apărării al SUA reprezintă o schimbare formală de politică. Dar acesta vine însoţit de un control sporit al muniţiilor către Ucraina, întrucât stocurile SUA sunt ele însele epuizate.

Într-o declaraţie pentru Wall Street Journal, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump „a fost foarte clar că războiul din Ucraina trebuie să ia sfârşit. În acest moment, nu a avut loc nicio schimbare în postura militară a Rusiei şi Ucrainei”.

Dar săptămâna trecută, în contextul eforturilor de a media discuţiile dintre preşedintele rus şi Voldomir Zelenski, Trump a spus că Ucraina nu poate învinge Rusia decât dacă „joacă ofensiv” în război.

„Este foarte greu, dacă nu imposibil, să câştigi un război fără a ataca ţara invadatoare”, a scris Trump joi. „Este ca o echipă sportivă excelentă, care are o apărare fantastică, dar nu are voie să joace ofensiv. Nu are nicio şansă să câştige”.

Luna trecută, SUA au acceptat să furnizeze Ucrainei noi sisteme de arme, dar numai dacă ţările europene le vor plăti. Deşi Trump a declarat că SUA „nu intenţionează” să furnizeze arme cu rază lungă de acţiune care ar putea ajunge la Moscova, oficialii americani au declarat pentru Journal că administraţia a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete aeriene Extended Range Attack Munition (Erams), care au o rază de acţiune de 280 de mile (400 km).

Cancelarul Merz, despre un acord de pace în Ucraina: Suntem la o distanţă de 10 kilometri şi am parcurs, poate, primii 200 de metri

Cancelarul german Friedrich Merz a descris eforturile de a ajunge la un acord de pace în Ucraina ca fiind „primii 200 de metri” dintr-un total de 10 kilometri.

„Da, am făcut primii paşi. Dar, ca să mă exprim figurativ, suntem la o distanţă de 10 kilometri şi am parcurs, poate, primii 200 de metri, nu mai mult. Dar, în orice caz, ne îndreptăm în direcţia corectă”, a declarat Merz la un congres al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din Germania, informează kyivindependent.com.

Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a intensificat eforturile de a media un acord de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, după încercările eşuate de câteva luni mai devreme.

Liderul american s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin în Alaska pe 15 august, iar câteva zile mai târziu s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski alături de liderii europeni la Casa Albă.

Merz a remarcat că poziţia Rusiei continuă să îngreuneze ajungerea la un acord de pace, descriind procesul ca fiind o sarcină „dificilă”.

„Conducerea Germaniei şi a Uniunii Europene nu a depus încă mai multe eforturi diplomatice decât în ultimele trei săptămâni”, a spus Merz, subliniind că s-au înregistrat progrese în trecut.

„Să nu spună nimeni astăzi că discutăm doar despre livrări de arme”, a adăugat el, în timp ce Ucraina şi aliaţii săi lucrează la garanţii de securitate.

Pe 19 august, Merz a declarat că Zelenski şi Putin s-ar putea întâlni în următoarele două săptămâni. „Preşedintele american a discutat cu preşedintele rus şi au convenit că va avea loc o întâlnire între preşedintele rus şi preşedintele ucrainean în următoarele două săptămâni”, a spus Merz.

Trump a declarat că intenţionează să găzduiască o întâlnire bilaterală între Zelenski şi Putin, urmată de o întâlnire trilaterală între cei trei lideri, dacă discuţiile vor decurge bine.

Zelenski a declarat pe 18 august că va discuta direct cu Putin despre teritoriu în cadrul unor potenţiale negocieri de pace, întrucât Ucraina solicită negocieri necondiţionate.

Donald Trump  se laudă ca a încheiat 7 războaie şi revendică deja Premiul Nobel pentru Pace

Preşedintele SUA, Donald Trump, nu a ascuns niciodată faptul că şi-ar dori foarte mult să câştige Premiul Nobel pentru Pace, iar eforturile sale de a pune capăt războiului din Ucraina i-au relansat campania pentru râvnitul premiu, relatează Sky News.

Când s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu alţi lideri europeni la Casa Albă, în 18 august, el a afirmat: „Am încheiat şase războaie”, spunând reporterilor a doua zi că, de fapt, a soluţionat şapte.

Campania lui Trump pentru Premiul Nobel
2019
În februarie 2019, Trump a afirmat că prim-ministrul japonez de atunci, Shinzo Abe, l-a nominalizat în urma summitului din 2018 cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, unde au discutat despre programul nuclear al ţării.

Vorbind la Casa Albă, el a afirmat că Abe i-a dat „cea mai frumoasă copie a unei scrisori pe care a trimis-o persoanelor care acordă un premiu numit Premiul Nobel”.

El a afirmat că Abe i-a spus: „Te-am nominalizat”, la care domnul Trump a răspuns: „Mulţumesc. Mulţi alţi oameni gândesc la fel. Probabil că nu îl voi primi niciodată. Dar nu-i nimic”.

Preşedintele american a făcut şi referire la predecesorul său, Barack Obama, care a câştigat premiul în 2009.

„I l-au dat lui Obama. Nici măcar nu ştia pentru ce l-a primit. A stat acolo vreo 15 secunde şi a primit Premiul Nobel”, a spus el. „Eu probabil nu-l voi primi niciodată”.

Obama a câştigat premiul la doar nouă luni de la preluarea funcţiei prezidenţiale, pentru „eforturile extraordinare depuse în vederea consolidării diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare”. În discursul său de acceptare, el a recunoscut controversele din jurul acestui premiu, afirmând: „În comparaţie cu unii dintre giganţii istoriei care au primit acest premiu – Schweitzer şi King, Marshall şi Mandela –, realizările mele sunt modeste”.

La sfârşitul anului 2019, înaintea unei întâlniri cu premierul pakistanez Imran Khan,  Trump a declarat că „ar primi Premiul Nobel pentru multe lucruri, dacă ar fi acordat în mod corect, ceea ce nu este cazul”.

2020
În ianuarie 2020, el s-a plâns că ar fi trebuit să câştige premiul în locul prim-ministrului Etiopiei, Abiy Ahmed Ali, care a supervizat semnarea acordului de pace între ţara sa şi Eritreea în conflictul frontalier dintre cele două ţări.

Referindu-se la propria implicare în negocierile de pace, conduse în mare parte de Arabia Saudită,  Trump a declarat la un miting electoral din Ohio: „O să vă povestesc despre Premiul Nobel pentru Pace, o să vă povestesc despre asta. Am încheiat un acord, am salvat o ţară şi tocmai am aflat că şeful acelei ţări va primi Premiul Nobel pentru Pace pentru că a salvat ţara. Dar ştiţi, aşa stau lucrurile. Atâta timp cât noi ştim, asta e tot ce contează… Am scăpat de un război mare,”.

2024
La un alt miting înainte de a doua sa victorie electorală, din 2024, el le-a spus susţinătorilor săi din Detroit: „Dacă mă numeam Obama, aş fi primit Premiul Nobel în 10 secunde”.

2025
În februarie anul acesta, în timpul unei întâlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, el a declarat: „Nu-mi vor acorda niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”.

Iar la 18 august, în timpul summitului cu liderii ucraineni şi europeni, el a declarat: „Dacă vă uitaţi la cele şase acorduri pe care le-am încheiat anul acesta, toate erau în război. Nu am încheiat niciun armistiţiu”.

La 19 august, s-a corectat, declarând pentru Fox News: „Am încheiat şapte războaie”.

Echipa sa s-a alăturat apelurilor pentru acordarea premiului, secretara sa de presă, Karoline Leavitt, menţionând acest lucru în cadrul mai multor conferinţe de presă la Casa Albă, descriindu-l drept „preşedintele păcii” şi afirmând că „este deja timpul”.

Cum se câştigă Premiul Nobel pentru Pace?
Oricine poate fi nominalizat pentru acest premiu, dar site-ul web al premiilor avertizează că, „în lipsa unei verificări a nominalizărilor”, „simpla nominalizare nu constituie o recunoaştere oficială sau o onoare şi nu poate fi utilizată pentru a sugera o afiliere la Premiul Nobel pentru Pace sau la instituţiile asociate acestuia”.

Numai persoanele care îndeplinesc anumite criterii pot nominaliza pe cineva, inclusiv şefi de stat, membri ai guvernului, foşti laureaţi ai premiului Nobel şi profesori universitari.

Comitetul Nobel, un grup de cinci experţi numiţi de Stortingul norvegian (organul legislativ suprem), selectează candidaţii, care sunt apoi examinaţi mai amănunţit de consultanţi externi. Printre aceştia se numără consilieri permanenţi ai comitetului, experţi norvegieni şi internaţionali în domeniu.

Odată ce aceste informaţii sunt comunicate comitetului, se ia decizia finală şi câştigătorul este anunţat în luna octombrie a fiecărui an.

În 2025, au existat 338 de candidaţi, dintre care 244 persoane fizice şi 94 organizaţii.

Care sunt cele şapte războaie pe care Trump susţine că le-a încheiat?
După afirmaţiile sale privind „încheierea a şapte războaie” din timpul discuţiilor cu Ucraina de la Washington, Casa Albă a publicat lista conflictelor la care se referea preşedintele – şase din timpul celui de-al doilea mandat şi unul din primul mandat.

Armenia – Azerbaidjan
Cele două naţiuni s-au angajat într-un conflict de aproape 40 de ani cu privire la statutul disputat al Nagorno-Karabakh.

Cel mai recent, lupte violente au izbucnit în septembrie 2023, când Azerbaidjanul a ocupat zona, care a fost locuită de etnici armeni încă din perioada pre-sovietică.

Dar la 8 august anul acesta, la Casa Albă a fost anunţat un acord de pace între cele două părţi, în urma căruia ambii lideri l-au nominalizat pe Trump pentru premiul Nobel.

Dintre toate afirmaţiile lui Trump privind pacea, aceasta este una dintre cele mai legitime, a declarat pentru Sky News dr. Theo Zenou, cercetător la Henry Jackson Society. „Meritul revine cui se cuvine: negocierea unui acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan este o realizare autentică”, afirmă el.

Descriind-o drept un „simbol important al progresului”, el avertizează că aceasta s-a datorat în mare parte ”influenţei în declin a Rusiei în regiune” şi că există în continuare „puncte de dispută” între cele două părţi.

Thailanda – Cambodgia
Tensiunile privind teritoriile de-a lungul frontierei comune de 500 de mile dintre Thailanda şi Cambodgia au durat mai mult de un secol, ducând la izbucniri sporadice de lupte.

La 24 iulie, după ce oficialii thailandezi au afirmat că trupele cambodgiene au deschis focul asupra uneia dintre bazele lor militare de-a lungul frontierei, violenţele au izbucnit din nou, soldându-se cu 35 de morţi şi sute de mii de persoane strămutate în patru zile.

După două zile, Trump a postat pe Truth Social: „Îl sun chiar acum pe prim-ministrul interimar al Thailandei pentru a solicita, de asemenea, un armistiţiu şi încetarea războiului care face ravagii în prezent”.

În timp ce Malaysia găzduia negocierile de pace, Trump a ameninţat că va abandona negocierile privind posibile reduceri ale tarifelor americane la importurile din Thailanda şi Cambodgia, dacă nu se respectă armistiţiul.

La 7 august, a fost semnat un acord.

„Stilul lui Trump este ‘tranzacţional’”, afirmă Samir Puri, director al Centrului pentru Guvernanţă Globală şi Securitate de la Chatham House. „El încearcă să determine economic diferitele părţi să înceteze luptele, dar există o diferenţă enormă între a opri luptele pe termen scurt şi a rezolva cauzele profunde ale conflictului.”

Puri spune că această „nuanţă îi scapă lui Trump”, în timp ce Zenou a adăugat că „tensiunile subiacente sunt încă evidente”.

Rwanda – RD Congo
Tensiunile de lungă durată dintre cele două naţiuni africane au reizbucnit la începutul anului 2025, când un grup de rebeli susţinuţi de guvernul ruandez, M23, a ocupat o zonă bogată în minerale din estul Republicii Democrate Congo (RDC).

Rwanda, care se învecinează cu regiunea controlată de M23 din RDC, a fost acuzată că susţine grupul, dar neagă acuzaţiile.

După luni de lupte, în iunie, miniştrii de externe ai celor două ţări s-au deplasat la Casa Albă pentru a semna un acord prin care se angajau să respecte un acord de încetare a focului anterior, din 2024.

Trump şi-a atribuit apoi meritul de a fi instaurat pacea în „unul dintre cele mai cumplite războaie pe care le-a văzut vreodată omenirea”.

Cu toate acestea, grupul rebel ruandez M23 nu a fost implicat direct în negocieri şi a declarat că nu consideră acordul obligatoriu.

Deşi Puri remarcă faptul că este „fără precedent” ca un preşedinte american să intervină în conflict, iar Zenou descrie acest lucru ca fiind „un pas în direcţia bună”, el afirmă că lipsa reprezentării M23 înseamnă că acest conflict „va continua probabil să facă ravagii”.

Israel – Iran
Statele Unite au bombardat trei instalaţii nucleare iraniene după izbucnirea războiului între Republica Islamică şi Israel, la 13 iunie.

După atacurile SUA,  Trump a declarat: „Oficial, Iranul va înceta focul, iar în a 12-a oră, Israelul va face acelaşi lucru, iar în a 24-a oră, lumea va saluta sfârşitul oficial al războiului de 12 zile”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat SUA, dar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat că atacurile americane „nu au dus la nimic” şi că Iranul a ieşit victorios.

Puri observă că acesta este singurul dintre cele şapte conflicte în care preşedintele SUA a recurs la forţa militară, ceea ce în sine este lăudabil. Dar, din nou, el susţine că Trump a „pus conflictul în stare de latenţă”, în loc să abordeze cauzele fundamentale ale acestuia.

Zenou adaugă că „nu a existat niciun acord de pace” şi că „cele două părţi se află, în esenţă, în război”.

India – Pakistan
India şi Pakistanul se luptă pentru controlul regiunii himalayene Kashmir de la divizarea lor în 1947.

Tensiunile au izbucnit din nou timp de patru zile în luna mai, în urma unui atac în Kashmirul controlat de India.

Vecinii înarmaţi nuclear au ajuns la un acord de încetare a focului la 10 mai, pe care Trump l-a calificat drept rezultatul unei „lungi nopţi de negocieri mediate de Statele Unite”.

Deşi oficialii pakistanezi au sfârşit prin a-l nominaliza pentru premiul Nobel, India a negat vehement orice implicare a SUA şi a afirmat că discuţiile au avut loc „direct între India şi Pakistan”.

Puri descrie relaţiile dintre India şi Pakistan drept cele mai „fragile” dintre pretenţiile de pace ale preşedintelui american.

„Trump nu poate pretinde în niciun fel că a rezolvat conflictul indo-pakistanez, care datează din 1947 şi are cauze structurale extraordinare”, afirmă el.

Egipt – Etiopia
În ultimii 12 ani, Etiopia şi Egiptul sunt implicate într-un conflict privind Barajul Marii Renaşteri Etiopiene (GERD) de pe fluviul Nil, care a început să funcţioneze în 2022.

Barajul este extrem de important pentru Etiopia, dar Egiptul susţine că acesta îi compromite accesul la apa din Nil. Discuţiile pe această temă s-au întrerupt la sfârşitul lunii iunie şi nu s-a ajuns la niciun acord.

La scurt timp după aceea, Trump a postat pe reţelele de socializare: „Dacă aş fi Egiptul, aş vrea apa din Nil”, înainte de a declara că SUA vor rezolva în curând disputa.

El a afirmat apoi că Statele Unite au finanţat parţial barajul, dar Casa Albă nu a putut să ofere detalii suplimentare cu privire la afirmaţiile sale.

„Nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace pentru că am menţinut pacea între Egipt şi Etiopia (un baraj uriaş construit de Etiopia, finanţat în mod stupid de Statele Unite ale Americii, reduce substanţial cantitatea de apă care se varsă în fluviul Nil)”, a scris Trump în mediul online.

Oficialii etiopieni contestă vehement aceste afirmaţii, susţinând că barajul a fost construit „fără niciun ajutor extern”.

Serbia – Kosovo
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, după ani de tensiuni în urma războaielor din Balcani din anii 1990.

Nouăzeci şi două de ţări recunosc independenţa Kosovo, dar guvernul sârb încă nu recunoaşte suveranitatea ţării şi, în luna iunie a acestui an, tensiunile au izbucnit din nou.

„Serbia şi Kosovo erau pe punctul de a intra în conflict, urma să fie un război mare. Le-am spus să o facă, că nu vor mai avea relaţii comerciale cu Statele Unite. Ei au răspuns că poate nu vor intra în conflict”, a scris el online.

Preşedinta din Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat că are „informaţii sigure” că Trump a intervenit pentru a preveni o confruntare, dar nu a dat mai multe detalii.

Când această întrebare a fost adresată Casei Albe, echipa lui Trump a făcut referire doar la acordul semnat la Casa Albă în timpul primului său mandat, în septembrie 2020, când statele s-au angajat să normalizeze relaţiile economice.

Ar putea Trump să câştige într-adevăr unul?
Donald Trump a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace de mai mult de 10 ori – de către Benjamin Netanyahu din Israel, prim-ministrul Cambodgiei Hun Manet, un politician ucrainean, precum şi de către legislatori din SUA, Suedia şi Norvegia.

Zenou avertizează că liderii străini care l-au nominalizat „se angajează în primul rând din diplomaţie”. „Trump a spus foarte clar că nimic nu i-ar plăcea mai mult decât să câştige Premiul Nobel pentru Pace. Aşadar, ei speră că acest lucru îi va face plăcere şi îi va favoriza.”

Dar el adaugă că, deşi nu figurează pe lista sa de „şapte războaie”, Acordurile Abraham, prin care mai multe state arabe au recunoscut Israelul pentru prima dată în aproape 50 de ani, reprezintă „cea mai mare realizare diplomatică” lui Trump.

Descriindu-le drept „un moment decisiv în istoria Orientului Mijlociu”, Zenou a afirmat că acordurile, semnate la Casa Albă în 2020, sunt cu atât mai semnificative cu cât au fost încheiate în ciuda conflictului actual dintre Israel şi Hamas.

Cu toate acestea, Arabia Saudită nu le-a semnat încă, ceea ce va constitui „una dintre cele mai mari încercări ale lui Trump” în cursa sa pentru Premiul Nobel, adaugă Zenou.

Campania sa actuală pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea fi o altă cale către această distincţie, potrivit lui Puri.

„Ucraina este cea pe baza căreia va fi evaluat bilanţul său”, afirmă el. „Aceasta este cea care se află pe piedestal şi modul în care Trump îşi imaginează că ar putea să-şi croiască drumul spre Norvegia şi să primească Premiul Nobel pentru Pace.”

Dar Puri reiterează diferenţa dintre „gestionarea conflictelor” şi „rezolvarea conflictelor”, intervenţiile lui Trump limitându-se la prima.

„El se ocupă mai mult de gestionarea acestor conflicte, folosind stimulente economice sau sancţiuni pentru a determina cele două părţi să dialogheze. El nu rezolvă conflictele”, spune el.

În cele din urmă, adaugă el, deşi Trump încearcă fără îndoială să-şi „mărească” în mod fals bilanţul, lipsa sa de intervenţie militară (cu excepţia Iranului) este lăudabilă.

„Afirmaţiile lui Trump sunt absurde, dar, la fel ca multe alte afirmaţii ale sale, în absurditate se ascund uneori şi sâmburi de adevăr. Aşadar, să nu fim excesiv de critici faţă de un preşedinte american care, oricât de greşit ar proceda, intervine în conflicte pentru a le rezolva în mare parte fără intervenţia militară directă a SUA.”