Război în Ucraina. Rusia bombardează masiv infrastructura feroviară. Bombele cad tot mai aproape de România

Rusia vizează în mod deliberat nodurile feroviare-cheie ale Ucrainei în încercarea de a distruge principala arteră de transport a ţării, acuză autorităţile ucrainene, scrie POLITICO.

„Inamicul a încercat să dezactiveze substaţiile care alimentează reţeaua feroviară cu un atac masiv cu drone în această noapte”, a declarat viceprim-ministrul ucrainean Oleksii Kuleba într-o postare pe Facebook publicată miercuri dimineaţa.

„Astfel de atacuri au un scop clar — să complice transportul de pasageri şi mărfuri, să perturbe funcţionarea stabilă a transportului şi să creeze o presiune suplimentară asupra populaţiei şi economiei”, a adăugat Kuleba.

Alertă la graniţele României: Rusia şi Belarus au exersat lansarea de arme nucleare / Ucraina afirmă că a lovit rafinăria de petrol rusă din Saratov VIDEO

Alte articole

Alertă la graniţele României: Rusia şi Belarus au exersat lansarea de arme nucleare / Ucraina afirmă că a lovit rafinăria de petrol rusă din Saratov VIDEO

Ucraina lovește cu rachete poziții ale Rusiei în regiunea Donețk: ”Au fost confirmate victime în rândul personalului rus”

De când Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022, Ucraina a interzis transportul aerian din motive de securitate. Căile ferate au devenit canalele-cheie ce menţin ţara în funcţiune şi conectată la UE.

Potrivit lui Kuleba, aproximativ 20 de trenuri erau în tranzit când Rusia a lansat atacul masiv de peste noapte asupra căilor ferate din estul Ucrainei. Deşi nimeni nu a fost rănit, 26 de trenuri au fost întârziate în regiunile Dnipro şi Odesa, cel mai apropiat oraş de România, din cauza atacurilor.

Pasagerii aflaţi la bordul trenurilor au raportat că au rămas blocaţi mai mult de cinci ore ca urmare a atacurilor.

„O altă noapte, un alt atac complex asupra căilor ferate din Ucraina”, a constatat şi Oleksandr Pertsovski, preşedintele consiliului de administraţie al Căilor Ferate Ucrainene.

După ce s-a concentrat mai întâi pe distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei, armata rusă vizează din august reţeaua feroviară, pe care Kievul o utilizează pentru transportul civil, dar şi pentru transportul de marfă, în încercarea de a distruge nodurile cheie, a declarat marţi Pertsovski pentru agenţia de ştiri ucraineană Ukrinform.

„Dronele atacă masiv staţiile noastre cheie. Exemple sunt atacurile asupra de la Lozova, Sînelnîkovo şi Kozîatîn. Atacă punctele nodale practic din toată ţara”, a declarat Pertsovski. Atacurile sunt complexe, vizând substaţiile electrice, depourile de locomotive şi gările de pasageri. „Inamicul atacă în aşa fel încât, de fapt, nodul este distrus”, a explicat Pertsovski.

Polonia îl expulzează pe un ucrainean care a direcţionat o dronă deasupra clădirilor guvernamentale din Varşovia

Un ucrainean în vârstă de 21 de ani va fi expulzat în ţara sa de origine, în urma unei decizii a justiţiei, pentru că a încălcat legislaţia aeriană poloneză înălţând o dronă deasupra clădirilor guvernamentale din Varşovia, a anunţat miercuri poliţia, relatează AFP.

Depistarea unei drone care survola cartierul guvernamental unde se află, în special, birourile prim-ministrului şi ale Ministerului Apărării, precum şi reşedinţa şefului statului a pus în alertă serviciile de protecţie ale statului, luni, la câteva zile după intrarea în Polonia a aproximativ 20 de drone ruseşti.

Luni, după ce a neutralizat drona, poliţia a reţinut două persoane, un ucrainean de 21 de ani şi o bielorusă de 17 ani.

Iniţial, premierul polonez Donald Tusk a anunţat arestarea a doi cetăţeni din Belarus. Tânărul „a încălcat legislaţia referitoare la spaţiul aerian”, a declarat pentru AFP Jacek Wisniewski, purtătorul de cuvânt al poliţiei din capitala poloneză.

Ucraineanul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost condamnat la o amendă, expulzat în ţara sa de origine şi i s-a interzis intrarea pe teritoriul polonez şi în alte ţări din spaţiul Schengen pentru o perioadă de 5 ani. „Începând de astăzi, el va fi predat poliţiei de frontieră ucrainene”, a declarat pentru AFP Dagmara Bielec, purtătoarea de cuvânt a poliţiei de frontieră poloneze.

Tânăra din Belarus a fost interogată de poliţie şi eliberată, potrivit lui Wisniewski.

În urma intrării dronelor ruseşti, mai multe ţări europene, printre care Franţa, Germania şi Suedia precum şi Marea Britanie, au anunţat că îşi vor consolida contribuţia la apărarea aeriană a Poloniei de-a lungul frontierei sale estice cu Ucraina şi Belarus, aliat al Moscovei.

Văduva lui Navalnîi susţine că analize făcute în străinătate arată că soţul ei a fost otrăvit. Testele au fost făcute pe baza unor probe biologice scoase clandestin din Rusia

Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, care a murit în închisoare anul trecut, susţine că analize efectuate de laboratoare din străinătate pe probe biologice prelevate de la soţul ei arată că acesta a fost otrăvit, relatează Reuters şi AFP.

Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit subit la 16 februarie 2024 într-o închisoare rusă din zona cercului arctic, în timp ce se discuta despre posibila sa eliberare în cadrul unui schimb de deţinuţi cu ţările occidentale.

Iulia Navalnaia a acuzat în repetate rânduri autorităţile ruse că l-au ucis, acuzaţie respinsă de Kremlin.

Moment istoric! Donald Trump și Melania, plimbați cu caleașca de aur la Windsor. Ce discută președintele SUA cu Regele Charles

Într-un videoclip difuzat pe platforma X, văduva lui Aleksei Navalnîi afirmă că probe biologice au fost transferate clandestin în străinătate în 2024 şi trimise la două laboratoare. „Aceste laboratoare, situate în două ţări diferite, au ajuns la aceeaşi concluzie: Aleksei a fost asasinat. Mai precis, a fost otrăvit”, spune ea în videoclip.

Iulia Navalnaia, care nu oferă detalii despre tipul de otravă care ar fi fost utilizat, solicită laboratoarelor să publice concluziile lor cu privire la ceea ce ea numeşte „adevărul incomod”.

Văduva lui Aleksei Navalnîi a respins anul trecut concluziile anchetatorilor ruşi, potrivit cărora soţul ei a murit în urma unei „asociaţii de boli”.

O colaboratoare apropiată a lui Navalnîi, Maria Pevcih, a afirmat la rândul său pe Telegram că în momentul morţii sale, opozantul „zăcea pe jos, vomita şi ţipa de durere”, dar că „în loc să-l salveze, gardienii l-au lăsat acolo, au închis gratiile şi uşa” celulei sale. Ea a publicat fotografii ale unei celule, pe care susţine că le-a făcut imediat după moartea opozantului, în care se văd voma şi sângele de pe podea.

Fosta mână dreaptă a lui Aleksei Navalnîi, Leonid Volkov, l-a acuzat pe Telegram pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că l-a „asasinat” pe opozant.

„A fost ucis într-un mod atroce, otrăvit. Şi chiar dacă datele au fost şterse din dosarele medicale, iar urmele ascunse, ştim totul despre ultima lui zi şi despre modul în care a fost asasinat”, a declarat el.

Carismatic militant anticorupţie şi inamicul numărul unu al Kremlinului, Aleksei Navalnîi a murit pe 16 februarie 2024 în circumstanţe neclare, în timp ce ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru acuzaţii pe care le denunţa ca fiind politice.

El fusese otrăvit prima dată în 2020 în Siberia cu agentul neurotoxic Noviciok şi a rămas în convalescenţă timp de câteva luni în Germania. A fost arestat imediat după întoarcerea sa în Rusia, în ianuarie 2021.

După moartea sa, autorităţile au refuzat timp de câteva zile să predea cadavrul rudelor sale, ceea ce a trezit suspiciuni în rândul susţinătorilor săi.

Kremlinul neagă orice responsabilitate în legătură cu moartea sa.