Război rece cu armele nucleare pe masă. Kremlinul acuză NATO de „escaldarea tensiunilor”

Kremlinul a spus că declaraţiile şefului NATO, Jens Stoltenberg, care a dezvăluit luni într-un interviu că alianţa militară discută despre desfăşurarea mai multor arme nucleare, reprezintă o „escaladare a tensiunilor”. Ulterior, Stoltenberg a replicat că Rusia încearcă să creeze confuzie, relatează Reuters.

Jen Stoltenberg a declarat pentru ziarul britanic The Telegraph că membrii NATO se consultă cu privire la desfăşurarea mai multor arme nucleare, scoţându-le din depozite şi plasându-le în stare de aşteptare în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei şi a Chinei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că aceste declaraţii ale lui Stoltenberg par să contrazică un comunicat emis în cadrul conferinţei de pace din Elveţia, organizată în weekend, care spunea că orice ameninţare sau utilizare a armelor nucleare în contextul războiului din Ucraina este inadmisibilă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Aceasta nu este altceva decât o altă escaladare a tensiunilor”, a declarat Peskov despre remarcile secretarului general al NATO. Ulterior, Stoltenberg a replicat că Rusia încearcă să creeze confuzie, iar comentariile sale se refereau la modernizarea descurajării nucleare a NATO, inclusiv înlocuirea avioanelor F-16 cu F-35 şi modernizarea armelor desfăşurate în Europa, despre care a spus că este cunoscută de mult timp. „Rusia încearcă întotdeauna să găsească o modalitate de a crea o situaţie în care să poată da vina pe NATO, iar realitatea este că NATO este transparentă”, a declarat Stoltenberg reporterilor în timpul unei vizite la Washington.

Alte articole

Rusia, o nouă reacție după incidentul dronei care a lovit la Galați. Ce transmite Kremlinul

Kremlinul exultă după victoria lui Rumen Radev în alegerile parlamentare din Bulgaria: „Salutăm afirmaţiile lui şi ale altor lideri europeni cu privire la disponibilitatea lor de a rezolva problemele prin dialog”

NATO discută punerea unor arme nucleare în stare de prealertă

NATO a încercat, la rândul său, să clarifice remarcile lui Stoltenberg, spunând că nu există schimbări semnificative în ceea ce priveşte postura sa nucleară. „NATO se angajează să asigure o descurajare nucleară sigură, securizată şi eficientă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Farah Dakhlallah. „În acest scop, avem un program de modernizare în curs de desfăşurare, pentru a înlocui armele şi aeronavele vechi”, a spus ea. „Dincolo de asta, nu există schimbări semnificative în ceea ce priveşte disuasiunea noastră nucleară”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

Rusia, care a trimis trupe în Ucraina în 2022, spune că Statele Unite şi aliaţii săi europeni împing lumea în pragul unei confruntări nucleare, oferindu-i Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, dintre care unele sunt folosite împotriva teritoriului rusesc. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este pregătită din punct de vedere tehnic pentru un război nuclear şi că Moscova ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra în circumstanţe extreme.

Rusia şi Statele Unite sunt de departe cele mai mari puteri nucleare din lume, deţinând aproximativ 88% din arsenalul mondial, potrivit Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani (Federation of American Scientists).

Vladimir Putin a stabilit vineri, de facto, capitularea Ucrainei drept condiţie a unor negocieri de pace. Reacţia lui Zelenski

Statele Unite au aproximativ 100 de arme nucleare B61 non-strategice desfăşurate în cinci ţări europene – Italia, Germania, Turcia, Belgia şi Olanda, potrivit Bulletin of the Atomic Scientists. Statele Unite au alte 100 de astfel de arme în interiorul graniţelor sale.

Rusia are 1.558 de focoase nucleare non-strategice, deşi experţii în controlul armamentului spun că este foarte dificil de spus câte sunt exact, din cauza secretomaniei Moscovei.