Războiul din Iran provoacă perturbări majore în industria mondială a petrolului și gazelor

Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran zguduie economia globală. De la energie și metale critice, până la zboruri, modă fast-fashion, restaurante și centre de date, lanțurile de aprovizionare sunt puse sub presiune, iar costurile cresc accelerat, potrivit Reuters.

Războiul din Iran provoacă perturbări majore în industria mondială a petrolului și gazelor

Închiderea unei mari părți a spațiului aerian din Orientul Mijlociu, inclusiv al Qatarului, din cauza amenințărilor cu rachete și drone, a dus la zeci de mii de anulări și modificări de zboruri la nivel global.

Aeroportul internațional din Dubai, cel mai aglomerat hub pentru zboruri internaționale, a fost lovit în plin, presiunea mutându-se pe alte aeroporturi din regiune care funcționează ca puncte esențiale de tranzit pentru cursele lung-curier.

Citește și : Război în Orientul Mijlociu, ziua a 14-a. Un avion american s-a prăbușit în vestul Irakului. Teheranul amenință cu incendierea tuturor infrastructurilor petroliere din regiune

Alte articole

Ministrul de Externe al Israelului, pe urmele lui Trump. Oficialul spune că ţara sa a câştigat războiul cu Iran, dar „vom continua până când misiunea va fi îndeplinită”

Trump spune că războiul din Iran se va încheia în curând, dar nu săptămâna asta. Care este cel mai mare obstacol: „Cea mai mare problemă a mea este că nu am nicio idee cu cine negociem. Toţi sunt morţi”

Unii pasageri blocați în Golf au închiriat avioane private pentru a ieși din zonă, în timp ce alții au mers sute de kilometri cu taxiul prin deșert până la Riyadh, sperând să găsească de acolo rute alternative spre destinațiile finale.

Transportul aerian de marfă este, la rândul său, paralizat parțial. Livrări urgente, de la produse alimentare proaspete până la piese pentru avioane, au rămas blocate, pe fondul scăderii capacității și al creșterii tarifelor de transport.

Presiune uriașă pe companiile aeriene

Închiderea spațiului aerian din Golf a perturbat rapid rețelele marilor companii aeriene și a provocat scăderi pe bursă ale acțiunilor din sector.

Tarifele pentru zborurile dintre Asia și Europa au urcat considerabil, transportatori precum Wizz Air și Lufthansa fiind obligați să ocolească zona, în timp ce Ryanair a raportat o cerere mai mare pentru rutele scurte din interiorul Europei.

Costul combustibilului pentru avioane, a doua cea mai mare cheltuială a companiilor după salarii, s-a dublat de la începutul conflictului, ceea ce a forțat operatorii să anunțe majorări de tarife, introducerea de taxe suplimentare de combustibil și reducerea capacității pe unele rute.

Chiar și companiile cu strategii de hedging împotriva creșterilor de preț la petrol au început să transfere o parte din costuri către pasageri, în timp ce piloții avertizează că incursiunile cu drone cresc riscurile de securitate în spațiul aerian regional.

Companiile aeriene indiene sunt printre cele mai afectate, pentru că se bazau pe rutele prin Orientul Mijlociu pentru zborurile către Europa și Statele Unite, după ce Pakistanul le-a închis încă de anul trecut spațiul aerian.

Dubaiul și huburile comerciale, sub șoc

Conflictul lovește direct imaginea Orientului Mijlociu ca destinație sigură și de lux, construită în ultimii ani prin investiții de miliarde de dolari în orașe precum Dubai și Abu Dhabi.

Turismul generează circa 367 de miliarde de dolari anual pentru regiune, iar blocajele de zboruri, avertismentele de securitate și anulările de vacanțe amenință să submineze acest pilon economic.

Criza scoate la iveală și dependența transportului aerian global de câteva huburi centrale, în frunte cu aeroportul din Dubai, care, odată lovite, transmit șocuri în lanț pe toate continentele.

În marile centre comerciale din Golf, de la malluri la magazine de brand, numeroase unități au fost închise temporar sau funcționează cu personal redus, pe fondul incertitudinii și al scăderii fluxului de turiști.

Industria de apărare, în plină mobilizare

Statele Unite au folosit în atacurile împotriva Iranului rachete de croazieră Tomahawk, avioane invizibile pe radar și, în premieră în luptă, drone de atac cu sens unic inspirate din modele iraniene.

În paralel, Pentagonul a utilizat și instrumente de inteligență artificială dezvoltate de compania Anthropic, inclusiv din familia Claude, pentru planificare și analiză operațională.

Ulterior însă, Departamentul Apărării a desemnat laboratorul de inteligență artificială ca „risc pentru lanțul de aprovizionare”, interzicând contractorilor militari să mai folosească tehnologia sa în proiecte de apărare.

Pe 6 martie, președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu directorii a șapte mari companii din industria de apărare, în timp ce Pentagonul încearcă să refacă rapid stocurile de armament consumate în atacurile asupra Iranului și în alte operațiuni recente.

Metale critice și materii prime, la limită

Războiul lovește și producția de metale industriale. Topitoria Qatalum din Qatar a început să-și reducă activitatea, iar Aluminium Bahrain a suspendat livrările și a declarat forță majoră, pentru că nu mai poate transporta metalul prin Strâmtoarea Ormuz.

Regiunea Golfului furnizează aproximativ 8% din producția globală de aluminiu, astfel că orice blocaj în zonă se simte imediat în prețurile internaționale.

Aluminiul s-a scumpit puternic la Bursa Metalelor din Londra, iar primele fizice plătite în Europa și Statele Unite au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.

Producătorii de nichel din Indonezia, care depind de Orientul Mijlociu pentru circa 75% din sulful folosit în procesul de producție, avertizează că ar putea fi nevoiți să reducă producția din cauza perturbărilor transportului maritim.

Sectorul modei și industria alimentară, prinse în blocaj

Transporturi de îmbrăcăminte destinate marilor retaileri de modă au rămas blocate în aeroporturi din Bangladesh și India după anularea zborurilor și reconfigurarea rutelor aeriene.

Asia de Sud este unul dintre cele mai importante centre de producție pentru moda rapidă, iar multe branduri globale depind de fabricile din Bangladesh, India și Pakistan pentru a alimenta lanțurile de magazine din Europa și America de Nord.

Criza pune presiune și pe segmentul bunurilor de lux, care se confrunta deja cu o cerere mai slabă, grupuri precum Richemont sau Zegna fiind considerate printre cele mai expuse la șocurile din Orientul Mijlociu.

În India, restaurantele și hotelurile avertizează că ar putea înregistra perturbări majore sau chiar închideri temporare, din cauza dificultăților de aprovizionare cu gaz pentru gătit și a creșterii costurilor.

Piața apei îmbuteliate este și ea afectată, pentru că scumpirea petrolului crește prețul polimerilor folosiți pentru sticlele din plastic, ceea ce se reflectă rapid în facturile consumatorilor.

Semiconductori, centre de date și securitate digitală

Oficiali sud-coreeni avertizează că un conflict prelungit ar putea rupe lanțurile de aprovizionare pentru materiale esențiale în fabricarea semiconductorilor, importate din Orientul Mijlociu, inclusiv heliu, pentru care nu există în prezent un substitut viabil.

Loviturile cu drone care au avariat centre de date ale Amazon din Emiratele Arabe Unite și Bahrain au ridicat semne de întrebare asupra securității infrastructurii digitale și asupra planurilor de extindere ale marilor companii tehnologice în regiune.

Citește și : Mojtaba Khamenei este „probabil în viață”, spune Donald Trump. Liderul iranian ar fi rănit la picioare, la mână și braț

Întreruperile de funcționare, chiar dacă temporare, arată cât de vulnerabile sunt serviciile cloud și aplicațiile critice atunci când centrele lor de date sunt concentrate în câteva puncte strategice, expuse riscurilor militare.

Băncile din Golf își retrag oamenii din birouri

Băncile internaționale au început să ia măsuri de precauție. Citigroup și Standard Chartered le-au cerut angajaților din Dubai să lucreze de acasă, pe fondul amenințărilor iraniene la adresa intereselor financiare americane și israeliene din Golf.

HSBC a închis toate sucursalele din Qatar până la noi ordine, pentru a proteja personalul și clienții, un semnal clar că sectorul financiar tratează conflictul nu doar ca pe un risc de piață, ci și ca pe unul de securitate fizică.