Războiul din Orientul Mijlociu amenință întreaga omenire. Șefa FMI: Creșterea de 10% a prețului petrolului va încetini evoluția economiei mondiale

Răboiul din Orientul Mijlociu nu dă semne să se încheie prea curând. Iranul a transmis printr-un consilier de rang înalt că este pregătit pentru un „război lung” cu SUA și exclude, deocamdată, diplomația, în timp ce conflictul a blocat Strâmtoarea Ormuz și a împins prețul petrolului peste 100 de dolari barilul.

Fiecare avans de 10% al prețului petrolului în cursul unui an ar urma să aibă ca rezultat o creștere de 40 puncte de bază a inflației globale și un declin între 0,1% și 0,2% al economiei mondiale, a declarat luni Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.

Estimarea șefului FMI a fost prezentată într-un discurs la Tokyo, în cadrul unui simpozion organizat de ministerul de Finanțe din Japonia, și vine după ce cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineață la aproape 111 dolari, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever piețele energetice și afecta creșterea economiei mondiale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Iranul lansează un val de drone spre Arabia Saudită și Kuweit, Libanul anunţă 500 de morţi după bombardamentele din Israel

Alte articole

AUR cere reducerea TVA la carburanți după suspendarea livrărilor de petrol kazah prin conducta CPC din cauza atacurilor asupra petrolierelor

Eurostat: România, pe locul al treilea în UE la creșterea anuală a prețurilor la carburanți

”Dacă noul conflict se prelungește, are potențial clar și evident de a afecta încrederea piețelor, creșterea economică și inflația, punând noi solicitări asupra autorităților”, a declarat șefa FMI.

Oficialul a adăugat că FMI evaluează potențialul impact al conflictului asupra statelor membre, după ce facilități cheie de petrol și gaze au fost afectate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90%.

60% din importurile de petrol și 11% din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Japoniei vin pe rutele navigabile de lângă Iran, ceea ce arată potențialele riscuri cu care s-ar putea confrunta țara în cazul prelungirii conflictului. Chiar dacă războiul se încheie, sunt sigură ”că va apărea un nou șoc”, a explicat Georgieva, care în timpul mandatului ei a avut experiența pandemiei și a invadării Ucrainei de către Rusia.

”Suntem într-o lume mai predispusă la șocuri. Suntem într-o lume care se confruntă cu incertitudini sporite. Aceasta este acum noua normalitate”, a afirmat Georgieva, sfătuind autoritățile ”să se gândească la ce este de neconceput și să se pregătească”.

Subliniind importanța consolidării creșterii economice stimulate de sectorul privat, oficialul FMI a citat importanța adaptării de către Japonia a inteligenței artificiale (AI) la locurile de muncă, pentru a spori productivitatea și a recomandat autorităților de la Tokyo să caute legături comerciale mai strânse cu alte țări din Asia.

FMI estimează că ”eforturile în vederea unor legături comerciale mai strânse în interiorul Asiei – care să se concentreze pe scăderea barierelor netarifare – ar putea majora în medie PIB-ul Asiei cu 1,8%, pe termen lung”, susține directorul general al Fondului Monetar Internațional.

FMI monitorizează îndeaproape conflictul din Orientul Mijlociu și va include concluziile sale în raportul ”World Economic Outlook” care va fi publicat în aprilie, a declarat săptămâna trecută Georgieva.

În ianuarie, FMI și-a revizuit ușor previziunile de creștere globală la 3,3% pentru 2026 și la 3,2% pentru anul viitor.