Ministerul Apărării anunţă, marţi, noi atacuri ale Federaţiei Ruse în Ucraina, la nord de Dunăre, motiv pentru care patru aeronave au fost ridicate în aer. Comandanţii acestora aveau aprobare pentru ”angajarea ţintelor aeriene dacă pătrundeau în spaţiul aerian naţional”, dar nu s-au depistat pătrunderi neautorizate.
”În noaptea dintre 3 spre 4 noiembrie, forţele Federaţiei Ruse au executat două atacuri asupra infrastructurii portuare din Ucraina situate pe fluviul Dunărea. În urma acestor acţiuni, au fost observate numeroase explozii pe malul ucrainean”, a transmis, marţi, Ministerul Apărării, într-un comunicat de presă.
Ca urmare a semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, au fost ridicate în aer două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Feteşti, la ora 00.17, respectiv două aeronave germane Eurofighter Typhoon dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la ora 02.45 pentru cercetare şi asigurarea securităţii spaţiului aerian naţional.
”Comandanţii misiunilor au avut aprobare pentru angajarea ţintelor aeriene, dacă acestea pătrundeau în spaţiul aerian naţional şi puneau în pericol securitatea cetăţenilor României. Nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spaţiul aerian al României şi nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene pe teritoriul naţional”, a precizat sursa citată.
Ministerul Apărării Naţionale ”condamnă cu fermitate atacurile Federaţiei Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, acţiuni care reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o ameninţare la adresa securităţii regionale”.
România rămâne în contact permanent cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană şi menţine un nivel ridicat de vigilenţă şi reacţie.
Rusia a atacat în cursul nopţii obiective energetice din regiunea Odesa, lovind inclusiv o instalaţie a companiei private DTEK, care anunţă că daunele sunt semnificative şi reparaţiile vor necesita timp.
„Inginerii noştri vor începe lucrările de reparaţii imediat după ce vor primi permisiunea din partea armatei şi a echipelor de salvare”, arată un comunicat al DTEK, citat de Ukrainska Pravda.
Noul atac vine după ce şi în noaptea de 30 octombrie Rusia a atacat termocentralele DTEK din diferite regiuni ale Ucrainei, iar echipamentele au fost grav avariate.
De asemenea, operatorul UkrEnergo a anunţat marţi că perioada de aplicare a măsurilor de restricţionare a energiei electrice, care erau în vigoare în anumite regiuni, va fi prelungită din cauza situaţiei dificile din sistemul energetic. „Motivul aplicării restricţiilor – consecinţele atacurilor ruseşti cu rachete şi drone asupra sistemului energetic”, se arată într-un comunicat.
Incidentul este primul după ce oficiali ai administraţiei Trump au transmis aliaţilor că reducerile de efective militare din România reprezintă doar o primă etapă, urmând ca alte reduceri sp aibă loc în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, chiar de la jumătatea lunii decembrie. anunţă Kyiv Post, publicaţia care a anunţat retragerile de trupe din România. Stars and Stripe relatează că vor fi retraşi aproximativ 3.000 de militari din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, duminică după-amiază, că redimensionarea trupelor americane din Europa, inclusiv în România, are o anumită simbolistică, dar nu afectează securitatea din zonă.
Preşedintele a precizat că şeful NATO, Mark Rutte, va sosi la Bucureşti săptămâna viitoare. ”Ne mai vedem săptămâna asta, ştiţi că vine domnul Rutte la Bucureşti, miercuri. Joi deschidem forumul NATO pe industrie, un eveniment important pentru România şi ne mai întâlnim”, a declarat preşedintele.
Acesta a precizat că ”zilele astea avem un mare exerciţiu NATO pe teritoriul României”. „Peste 5.000 de soldaţi, aşa cum am spus, Forumul de industrie NATO, odată la 2 ani se ţine, acum este la Bucureşti”, a mai declarat preşedintele.
Preşedintele Nicuşor Dan consideră că retragerea trupelor americane din Europa are o anumită simbolistică.
”Bineînţeles că este un gest cu anumită simbolistică, dar în niciun caz nu este vorba de o afectare a securităţii”, susţine preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a precizat că România nu va interfera în dezbaterea din SUA, unde o alianţă bipartită formată din personalităţi influente din domeniul apărării din Congresul american intenţionează să blocheze planul controversat al administraţiei Trump de a retrage trupele din România şi din alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia.
Întrebat dacă va cere preşedintelui Donald Trump să sporească trupele din România, în cadrul vizitei pe care ar urma să o facă anul viitor, preşedintele a declarat: ”Lucrul cel mai important în relaţia viitoare dintre România şi Statele Unite este o prezenţă economică mult, mult sporită a companiilor americane în România. Asta este marea miza a vizitei în Statele Unate şi de-aia ea trebuie pregătită din punct de vedere economic foarte bine”.
România a cumpărat 18 avioane de vânătoare F-16 din Olanda și a plătit doar 1 euro
Potrivit acestuia, aeronavele vor fi folosite exclusiv pentru instruire în cadrul Centrului European de Antrenament F-16 de la Fetești, care funcționează deja ca un hub regional de pregătire pentru piloții statelor membre NATO și ai țărilor partenere.
Moșteanu a precizat că înțelegerea a fost încheiată la un preț simbolic de doar 1 euro, subliniind că „aceasta este o investiție inteligentă în instruire, cooperare și viitor”.
România va acoperi, din bugetul de stat, costurile legate de instruirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 occidentale la baza aeriană din Fetești, prin intermediul Ministerului Apărării Naționale (MApN).
În 2023, mai multe state NATO au decis să transfere Ucrainei avioane de vânătoare F-16 și să asigure pregătirea piloților ucraineni pentru operarea acestora.
Potrivit publicației Politico, Kievul a făcut presiuni asupra statelor europene și asupra Statelor Unite pentru accelerarea programelor de instruire, fiind nemulțumit de ritmul lent al pregătirii.
În luna mai a acestui an, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a anunțat că Belgia va livra Ucrainei avioanele sale F-16 mai devreme decât era planificat inițial.
Totuși, el a precizat recent că livrări suplimentare ar putea fi posibile abia anul viitor, deoarece Belgia a început de curând să primească noile avioane de vânătoare F-35.