Academicianul Răzvan Theodorescu s-a stins din viață la vârsta de 83 de ani. Fiica lui, Ilinca Theodorescu, a vorbit în exclusivitate la România TV prin ce a trecut tatăl ei internat la terapie intensivă.

”A fost ceva delicat. A venit să faca o intervenție la stomac si nu stiu ce s-a intamplat de acolo si a ajuns la ATI. Avea mai multe afectiuni, dar era destul de bine. Eu l-am lasat sambata acasa era bine, duminica m-a sunat sa-mi zica ca e la spital. Am venit de urgenta din Arges, dupa care a fost intubat, ventilat mecanic si acum este sfârșit.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Cine este tanti Mița, tractorista de 76 de ani: „Cât ...

Rezultate Loto 23 martie 2023. Numere Loto 6/49 şi Joker

Tatăl meu a fost prietenul meu, a fost rector, ministru, a fost un om extraordinar, un tata exceptional. Eu am avut o relatie de prietenie cu el si nu-mi vine sa cred. Sunt langa el si nu-mi vine sa cred”, a mărturisit Ilinca Theodorescu.

”A mai pierdut cultura romaneasca inca o valoare : Dumnezeu sa- l odihneasca pe Razvan Theodorescu ! Am lucrat cu el la Ministerul Culturii , mi- a fost profesor … Eleganta , umor, erudiție …. Drum bun spre Lumina , domnule profesor”, a scris conf. univ. dr. Paula Stanciu Popoiu.

Academicianul Răzvan Theodorescu s-a născut la 22 mai 1939, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice – perioadă în care a lucrat ca muncitor necalificat, potrivit lucrării „Nemuritorii. Academicieni români” (Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, 1995). Ulterior, a obţinut o bursă de specialitate în Franţa (1968) şi a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972), cu teza „Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV”.

Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, unde a fost cercetător ştiinţific (1963-1987) şi director adjunct ştiinţific (1972-1977), conform volumului „Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).

În perioada 1990-1992, a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992 şi 2000, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1993-1995). Membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 2004); membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România; membru în Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

A fost senator de Iaşi (2000-2004), apoi senator de Botoşani (2004-2008). De asemenea, a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004).

De-a lungul anilor, Răzvan Theodorescu a semnat mai multe lucrări precum „Mănăstirea Dragomirna” (1965), „Mănăstirea Bistriţa” (1966), „Biserica Stavropoleos” (1967), „Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV)” (1974), „Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400)” (1976), „Itinerarii medievale” (1979), „Piatra Trei Ierarhilor” (1979), „Istoria văzută de aproape” (1980), „Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800)” (1987).

De asemenea, este autorul lucrărilor „Drumuri către ieri” (1992), „La peinture murale moldave aux XV-e – XVI-e siecles” (1995), „Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est europeenne” (1999), „Picătura de istorie” (1999), „Constantin Brancoveanu – intre Casa Cartilor si Ievropa” (2006), „Europa noastră şi noi” (2008), „Regards d’ historien” (2009), „Cele două Europe” (2013), al cărţii de memorialistică „Cele 900 de zile ale manipulării” (1994). Totodată, a publicat, în ţară şi în străinătate, numeroase studii şi articole dedicate artei şi civilizaţiei vechi româneşti şi sud-est europene. Raportor al unor congrese naţionale şi internaţionale de istorie, istoria artei, bizantinologie.