Reacţie la scutul antirachetă de la Deveselu: Moscova va lua ca ţintă România

În acest scop, Rusia ar putea răspunde prin amplasarea de sisteme ‘Iskander’ în regiunea Kaliningrad, care să ia drept țintă Polonia și România. Adică, în mod firesc, Rusia va răspunde (desfășurării scutului antirachetă) și la fel de firesc populația Poloniei și României nu va fi fericită că se va pomeni luată drept țintă, ei va trebui să i se explice cumva toate acestea. Nimănui nu-i place să fie țintă, cu certitudine. De aceea, acțiunile Rusiei vor fi prezentate nu ca niște contramăsuri la acțiuni neprietenoase ale NATO, ci ca o agresiune rusă neprovocată, expresie, chipurile, a ciudatei inconsecvențe rusești și a enigmaticului suflet rus’, a spus Koktîș, într-un interviu pentru postul de radio Sputnik.

În opinia sa, Occidentul va reuși să convingă populațiile acestor țări că lucrurile stau tocmai astfel. ‘Ceea ce se va spune va fi luat de bun de societate’, a estimat politologul rus.

Potrivit lui Koktîș, partea americană trece sub tăcere propunerile Rusiei în vederea unei cooperări. ‘Această informație nu este dezvăluită doar într-un singur caz: dacă este vorba nu de acea destinație care a fost declarată public. Dacă scopul ar fi nu apărarea în fața Rusiei, nu un atac asupra ei, ci amenințarea declarată pe care o reprezintă țări terțe, atunci nu ar fi o problemă cu dezvăluirea informației privind cooperarea’ (cu Rusia), a adăugat acesta.

Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilității retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START).

Alte articole

Cum se face omleta japoneză în apă. Un bucătar celebru a dezvăluit trucul

Donald Trump va efectua controlul medical anual pe 26 mai. Tot mai multe întrebări despre starea de sănătate a președintelui după ce a fost văzut cu vânătăi pe mâini

Poziția oficială a NATO, exprimată și la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv și obiectivul său este de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.

În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic și îi amenință securitatea.

Kirill Koktîș este membru al Asociației experților și consultanților politici din Federația Rusă, profesor docent al catedrei de teorie politică din cadrul Institutului pentru Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată