Reacţii la decizia CEDO: România este condamnată de 15 ani şi nu s-au schimbat multe lucruri

Reacţii la decizia CEDO privind condiţiile din penitenciarele româneşti. Autorităţi în domeniul justiţiei consideră că este o diferenţă mare între a face un plan pentru îmbunătăţirea condiţiilor şi şi îmbunătăţirea efectivă a condiţiilor. Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aminteşte că România este condamnată de aproape 15 ani în astfel de cauze şi nu s-a schimbat nimic semnificativ.

25 apr. 2017, 10:47
Reacţii la decizia CEDO: România este condamnată de 15 ani şi nu s-au schimbat multe lucruri

Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei: Guvernul Grindeanu trebuie să vină cu soluţii alternative; legea graţierii nu este suficientă

„Am ţinut să fac precizarea pentru că, de foarte multe ori, măsurile pe care le-am întreprins nu au fost receptate la justa şi reala valoare, datorită faptului că acum cinci ani de zile a existat o hotărâre prepilot care obliga România să facem ceva. În perioada în care am fost ministru, una dintre cele pe care le-am propus a fost şi aceasta cu cele 3 zile pe care aţi îmbunătăţit-o la 6. Dar aceasta este o primă măsură”, a afirmat fostul ministru al Justiţiei.

El a mai spus că o soluţie ar fi construirea de noi penitenciare, dar un asemenea demers ar dura aproximativ trei ani, timp în care România trebuie să arate CEDO că face ceva în privinţa condiţiilor din închisori.

„Discutaţi dumneavoastră de construcţia de penitenciare. În programul Guvernului, este prevăzută începerea şi construirea a două penitenciare. Vreau să vă dau următoarea veste: construcţia unui penitenciar durează minim 3 ani de zile. Problema este în aceşti 3 ani de zile, noi trebuie să demonstrăm la CEDO că situaţia celor care sunt în penitenciar, iar eu în perioada în care am fost ministru am văzut foarte multe penitenciare, trebuie să demonstrăm că facem ceva”, a completat Florin Iordache.

Deputatul PSD a susţinut că măsura prin care deţinuţii beneficiază de 6 zile reduse la 30 de detenţie în condiţii inumane nu rezolvă întreaga problemă.

„Legea de astăzi (prin care deţinuţii beneficiază de 6 zile reduse la 30 de detenţie în condiţii inumane – n.r.) nu este o soluţie pentru întrega situaţie defavorabilă, să spun elegant, care există în acest moment în penitenciare. Nici construcţia a două penitenciare nu va rezolva. Aşa cum ştiţi, în acest moment, avem un deficit pentru minim 8.000 de deţinuţi”, a precizat deputatul social-democrat.

El a mai spus că „o altă soluţie ar fi dacă găsim locuri adecvate”.

„La un moment dat s-a propus ca unităţile militare dezafectate care au fost preluate şi sunt în număr de 15 corespund construcţiei unui penitenciar. Din păcate, situaţia pe care am primit-o de la ANP în acel moment (…) unităţile militare respective nu corespund exigenţelor unui penitenciar, deci degeaba am preluat unităţi militare, acestea nu corespund construcţiei unui penitenciar”, a adăugat fostul ministru al Justiţiei.

Florin Iordache a mai declarat că România trebuie să vină cu un set de măsuri pentru a demonstra CEDO că face ceva pentru a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare.

„Ca şi concluzie, trebuie să venim cu un set de măsuri şi avem şase luni la dispoziţie. Trebuie să venim cu cun set de măsuri care să demonstreze că putem face ceva. Această lege este o chestiune care rezolvă o parte, legea graţierii care este acum în dezbatere la Senat şi pe care o aştept să vină la noi şi pe care o susţin şi cred că acolo este o altă rezolvare. Norma de hrană care atunci când eram ministru era 3, 70 bani, am îmbunătăţit-o şi am adus-o la 6 lei, este o altă rezolvare”, a subliniat social-democratul.

Iordache a precizat că degeaba se alocă bani pentru reconstrucţia unui penitenciar care este suprapopulat.

„Îmbunătăţirea în anumite penitenciare. Vă dau o veste proastă: degeaba se alocă bani pentru reconstrucţia unui penitenciar care este suprapopulat şi avem o serie de penitenciare al căror grad de ocupare este 200%, alocăm bani. Dar în acea perioadă cât se repară penitenciarul, unde muţi deţinuţii? Deci trebuie să venim cu soluţii alternative pentru că numai simplul fapt că le dăm bani nu rezolvă problema”, a opinat fostul ministru.

În încheiere, Florin Iordache a spus că Guvernul Grindeanu trebuie să vină cu măsuri complementare în acest sens.

„Cred că actualul guvern trebuie să vină cu măsuri complementare şi, repet, numai o singură lege sau o singură măsură nu poate rezolva problema pe care o are acum România”, a conchis deputatul PSD.


Deputatul PSD Florin Iordache a declarat marţi, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, referitor la decizia CEDO cu privire la condiţiile de detenţie din penitenciarele din România, că Guvernul Grindeanu trebuie să vină cu soluţii alternative, în condiţiile în care legea graţierii şi cea prin care deţinuţii beneficiază de 6 zile reduse la 30 de detenţie în condiţii inumane nu sunt suficiente pentru a rezolva problema.

Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ: „Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat

Cristina Tarcea, preşedintele instanţei supreme, s-a declarat sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea „finală” a problemelor din penitenciarele româneşti, precizând că în 6 luni se poate face un plan de măsuri, dar „nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”.

„Este problema Executivului să asigure locurile de detenţie de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deţinuţilor. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră şi existenţa sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experienţa şi hotărârii pilot anterioare în care iniţial se fixase un termen de 18 luni pentru soluţionarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul şi Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obţinut în cele din urmă. În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiţiei şi în ministerul Justiţiei am foarte mare încredere şi la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu o tipă realistă şi să realizez că în şase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, la sediul CSM, citată de Mediafax.

Nicoleta Andreescu, APADOR-CH: „Nu e greu să faci un plan de măsuri în aceste luni, mai greu este să le aplici

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu a cerut României să implementeze anumite măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie din închisori, ci un plan de măsuri coerent şi viabil, ceea ce nu e greu de făcut, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.

„Curtea a dat un termen de şase luni de la data la care hotărârea rămâne definitivă pentru ca Guvernul României să vină cu un plan de măsuri, să rezolve problemele din penitenciare care nu se rezumă la supraaglomerare, ci este vorba în general de condiţii: lipsa igienei, calitatea hranei şi aşa mai departe. Acestea şase luni sunt de fapt mai multe, cel mai probabil vor fi nouă luni pentru că de regulă hotătârile Curţii rămân definitive în trei luni de la pronunţare, dacă nimeni nu face cerere de trimitere la marea cameră sau dacă nu toţi cei implicaţi fac cerere, anunţă că renunţă să trimită la marea cameră. Deci este vorba în principiu de nouă luni. Se poate discuta dacă este un termen scurt sau lung, însă, dacă ne uităm că hotărârea Iacov Stanciu, care cerea tot măsuri generale statului român cu privire la condiţiile din penitenciare, este din 2012 şi statul nu a făcut nimic serios până acum, stăm să ne gândim de ce ar da Curtea un termen mai lung? Plus că nu cere efectiv implementarea măsurilor, ci cere un plan de măsuri coerent şi viabil. Nu e greu să faci un plan de măsuri în aceste luni, mai greu este să le aplici. Asta nu înseamnă că odată ce statul a venit cu planul de măsuri, gata s-a terminat. Problema va rămâne în analiza comitetului de miniştri prin departamentul pebtru executarea hotărârilor CEDO. Curtea Europeană are şi un mecanism de implementare reprezentat de comitetul de miniştri, prin departamentul pentru executarea hotărârilor CEDO. Şi acest mecanism va urma să supravegheze, evalueze modul cum statul aduce la îndeplinire cele planificate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.

Marius Vulpe, Administraţia Penitenciarelor: „Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă problema din penitenciare”

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor spune că legea graţierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema supraaglomerării din închisori, pe termen lung singura soluţie fiind construcţia de noi penitenciare.

“Pe termen lung, singura soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi deoarece condamnările vin tocmai pe acest temei. Numărul de deţinuţi fluctuează, am avut 35.000 de deţinuţi, acum avem circa 27.200”, a subliniat directorul ANP, Marius Vulpe, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Vulpe a precizat că rezolvarea problemelor din penitenciare nu depinde numai de ANP, care deja a pus la dispoziţia Ministerului Justiţiei un plan de măsuri până în 2023.

„Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă problema din penitenciare (….) Propunerea legislativă pe de-o parte, pe de altă parte construirea de noi locuri de detenţie în penitenciarele deja existente (…) Au fost identificate locurile şi înaintate propunerile către Ministerul Justiţiei (…) La o unitate nouă îţi trebuiesc angajaţi, deci nu e o variantă pe termen scurt. Cea mai bună soluţie e construirea (n.r – de spaţii noi) în penitenciarele deja existente”, a declarat directorul ANP.

Întrebat dacă au fost luate măsuri în întâmpinarea deciziei pilot a CEDO cu privire la condiţiile din închisorile din România, Vulpe a răspuns: „Tocmai evenimentul de azi este una dintre măsurile care are ca scop reducerea supraaglomerării din penitenciare (…) şi partenerii norvegieni au înţeles nevoia sistemului penitenciar românesc astfel încât au contribuit în cadrul acestui proiect la îmbunătăţirea condiţiilor într-un penitenciar din Bacău – 200 de locuri renovate la standarde europene şi, de asemenea, într-un centru de detenţie din Piteşti şi într-un centru la Craiova. Înafară de aceste demersuri de care vă vorbim astăzi, sistemul penitenciar a înaintat recent Ministerului Justiţiei un proiect de memorandum pe care ministrul Justiţiei după ce îl va analiza, îl va înainta Guvernului”.

Pe de altă parte, întrebat ce măsuri au fost adoptate până în prezent pentru a preveni recidiva, directorul ANP a răspuns că principala măsură luată de Guvern, în acest sens, în 2015, a fost elababorarea şi aprobarea unei strategii de reintegrare a deţinuţilor.

„Din păcate, nu se implementează cu viteza cu care ne-am fi dorit. Deocamdată nu a avut efecte”, a menţionat Vulpe.

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori.