„Inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin a încheiat actul adiţional fără a avea acordul ministrului Educaţiei de la acel moment (…), care a arătat că (…) a refuzat prelungirea contractului din anul 2004 încheiat de Fundaţia Dinu Pescariu cu RA – APPS cu motivarea că ‘din clauzele contractului rezulta că era valabil până în anul 2014′”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiaşi surse, Mihnea Costoiu cunoştea caracterul ilegal al actului adiţional, întrucât nu a cerut nici avizele direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului. În schimb, pe document apar semnăturile falsificate ale unor directori din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

„Astfel, deşi pe actul adiţional prezentat în original de către Fundaţia Dinu Pescariu figurează semnăturile suspecţilor Păunică Mihai, în calitate de director general la Direcţia Generală Buget Finanţe Patrimoniu şi Investiţii, Ispas Gabriel Liviu, în calitate de director general adjunct la Direcţia Generală Juridic şi Control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Leahu Gabriel, în calitate de director general la Direcţia Generală Logistică şi martora (…), în realitate semnăturile acestora au fost falsificate, după cum s-a stabilit prin Raportul de expertiză criminalistică (…). Prin Raportul de expertiză criminalistică nr.27 din data de 31.01.2018, s-a stabilit că semnătura de la rubrica locator de pe actul adiţional nr.16832/23.06.2009 a fost executată de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin”, se precizează în rechizitoriu.

Fostul ministru Mihnea Costoiu, trimis în judecată de DNA în dosarul „Baza Cutezătorii”. În cazul lui Dinu Pescariu, cauza e clasată

Din declaraţiile de martor date de cei trei directori reiese că Mihnea Costoiu le-ar fi cerut, în septembrie-octombrie 2009, să semneze actul adiţional datat 23 iunie 2009, urmărind în acest mod să-i dea o aparenţă de legalitate.

De altfel, procurorii nici nu au putut stabili cu exactitate data la care a fost semnat efectiv actul adiţional încheiat cu Fundaţia Dinu Pescariu.

„Din probele administrate în cauză nu s-a putut stabili cu exactitate ziua în care a fost semnat de către inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin actul adiţional nr.16832/23.06.2009 la contractul de locaţiune nr. 269/30.04.2004, privind Baza ‘Cutezătorii’, însă s-a stabilit în mod cert perioada în care ar fi putut fi semnat, respectiv martie – septembrie 2009. Nu s-a putut stabili cu exactitate ziua semnării, dat fiind că inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin şi inculpatul Pescariu Dinu Mihail au fost singurele persoane care au cunoscut data exactă a semnării (…), iar aceştia s-au prevalat de dreptul de a nu da nicio declaraţie”, se mai menţionează în rechizitoriu.

Fostul secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Mihnea Costoiu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu pentru lipsă de probe.

Potrivit unui comunicat al DNA, Costoiu, la data faptelor secretar de stat la Ministerul Educaţiei, este trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

„În perioada martie – septembrie 2009, inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu’ un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS). Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, se arată în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei dăduse în judecată Fundaţia „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată. Procurorii susţin că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei solicitase încetarea contractului de locaţiune.

„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018). Până la momentul întocmirii rechizitoriului, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în cauză”, se mai menţionează în comunicat.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile care îi aparţin inculpatului Mihnea Costoiu, iar dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

DNA precizează că a fost dispusă soluţia clasării faţă de inculpatul Dinu Pescariu, deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă. Aceeaşi soluţie a clasării a fost dispusă în cazul altor trei inculpaţi (Mihai Păunică, Gabriel Liviu Ispas şi Gabriel Leahu), deoarece prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adiţional la contractul de locaţiune nu au fost executate de aceştia.