Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024, adoptată. Alexandru Nazare, prima reacţie

Ministerul Finanţelor a anunţat că recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024 a fost adoptată vineri, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), de la Luxembourg. Nazare

18 iun. 2021, 19:50
Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024, adoptată. Alexandru Nazare, prima reacţie
Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024, adoptată

Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024, adoptată. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), desfăşurată, joi şi vineri, la Luxembourg.

Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României prin care e confirmat angajamentul de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB până în 2024, adoptată

Potrivit Ministerului Finanţelor, pe agenda reuniunii ECOFIN au figurat şi puncte legate de Semestrul European şi implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, în acest sens fiind adoptată şi Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul ţării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024.

Oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanşată ca urmare a politicilor expansioniste şi a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spaţiul fiscal necesar pentru susţinerea investiţiilor şi atingerea obiectivelor de creştere economică, fiind în linie cu ţintele naţionale stabilite în Programul de Convergenţă prezentat de România.

Citeşte şi România a avut unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE în 2020. Cât de mult a crescut datoria

„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge ţintele stabilite. Creşterea economică pentru 2021 este substanţială, iar pe termen mediu va fi susţinută de fondurile structurale şi de cele din facilitatea de redresare şi rezilienţă”, a afirmat Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni, citat în comunicatul Ministerului Finanţelor.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat în intervenţia sa că „recomandarea formulată de Comisie şi adoptată astăzi de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condiţiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creştere economică”.

„Pentru 2021, atât prognoza de creştere economică, cât şi deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În acelaşi timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susţinut şi disciplină bugetară întărită pe termen mediu”, a afirmat Nazare.

România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acţiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanşată procedura de deviaţie semnificativă pentru ţara noastră.

Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019, arată Ministerul Finanţelor.

Economia românească după primul an de pandemie: Afacerile companiilor au scăzut cu 1,7% în anul 2020

Cifra de afaceri obţinută la nivelul mediului de business a înregistrat în pandemie o scădere de aproximativ 1,7%, de la peste 1.518 miliarde de lei în anul 2019, la 1.492 de miliarde de lei în anul 2020, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro.

Citeşte şi Eurostat: România, în topul ţărilor UE cu cel mai mare deficit de cont curent

”Cifra de afaceri obţinută la nivelul mediului de business a înregistrat în pandemie o scădere de aproximativ 1,7%, de la peste 1.518 miliarde de lei în anul 2019, la 1.492 de miliarde de lei în anul 2020”, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro, analiză care ia în calcul toate companiile care au depus situaţiile financiare în perioada 2018-2020.

Declinul vine după o perioadă de 10 ani de creştere continuă a acestui indicator, ultimul an de scădere fiind 2009, când economia s-a contractat din cauza crizei financiare. În anul 2018, valoarea generată a fost de aproximativ 1.375 miliarde lei, inferioară atât anului 2019 cât şi anului 2020.

În analiza realizată au fost luate în calcul doar societăţile care au depus situaţiile financiare aferente perioadei 2018-2020, astfel încât datele şi concluziile să fie reprezentative.

Creşterea anuală a veniturilor înregistrate de o companie ia în calcul inclusiv efectele inflaţiei. Pe scurt, o inflaţie de 5% înseamnă că ce se putea cumpăra cu 100 lei în anul 2019 costă 105 lei în anul 2020. Astfel, la acelaşi produs vândut, o companie înregistrează un venit mai mare în anul 2020 comparativ cu anul 2019, lucru care poate da o falsă impresie de creştere. Astfel, în cazul de faţă, dacă se iau în calcul valori constante (excluzând, aşadar, efectele inflaţiei) scăderea înregistrată în anul 2020 comparativ cu anul 2019 este una chiar mai ridicată.

Totuşi, chiar dacă veniturile cumulate ale companiilor româneşti au înregistrat o scădere în perioada analizată, nu acelaşi lucru este valabil despre profiturile obţinute şi despre profitabilitatea acestora.

Profitul este valoarea absolută pe care o societate o înregistrează la finalul unui an, iar, în perioada analizată, acesta a crescut de la 88 miliarde lei în anul 2019, la peste 98 miliarde lei în anul 2020. Profitabilitatea a crescut de la 5,85% în anul 2019 la 6,57% în anul 2020, analizând companiile care au depus situaţiile financiare în perioada 2018-2020.

“Afacerile devin mai profitabile atunci când sunt mai predictibile. Este evident faptul că anul 2020 a eficientizat activitatea mediului privat. Criza din anul 2008-2009 a creat mediului de afaceri românesc anticorpii necesari unei reacţii mult mai bune când acesta s-a lovit de situaţia anului 2020”, remarcă Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

Astfel, dacă înainte de pandemie, la fiecare 100 de lei încasaţi, o societate rămânea cu 5,85 lei, după începerea acesteia, eficientizarea activităţii coroborată cu măsurile luate a făcut ca firma să rămână cu 6,57 lei la aceeaşi sumă încasată. Anul 2018 este inferior anului 2019 din punctul de vedere al valorii absolute a profitului, dar superior din cel al profitabilităţii.

Creşterea profitabilităţii activităţii societăţilor româneşti a venit, totuşi, cu nişte costuri, detaliate în paragrafele următoare.

Doi dintre indicatorii cei mai relevanţi ai unei companii sunt durata de încasare a creanţelor, respectiv durata de plată a datoriilor. Primul indicator arată cât de repede îşi încasează o societate banii de la clienţii săi, pe când cel de-al doilea exprimă cât de repede îşi onorează datoriile către furnizori.

Dacă în anul 2019 durata medie de recuperare a creanţelor a fost de aproximativ 72 de zile, anul 2020 a generat o creştere a acesteia cu peste o săptămână, ajungând la 81 de zile. Ca efect direct, şi durata de plată a datoriilor a crescut cu peste 15 zile, de la 195 de zile în anul 2019 la peste 210 zile în anul 2020. În anul 2018, atât creanţele, cât şi datoriile se recuperau, respectiv se plăteau în acelaşi interval ca în anul 2019.

“Unul din motivele eficienţei crescute a companiilor poate fi negocierea unor termene mult mai bune de plată a datoriilor, care a generat, pe întregul lanţ de furnizori, o încasare greoaie a creanţelor. De altfel, anul 2020 a fost caracterizat de multe contracte renegociate, cele mai bune exemple fiind cele de închiriere spaţii”, afirmă antreprenorul Adrian Dragomir.

Un alt mod prin care companiile şi-au eficientizat activitatea poate fi reducerea numărului de angajaţi. Dacă la finalul anului 2019, mediul privat din România avea aproximativ 3,31 milioane de angajaţi, la finalul anului 2020 numărul acestora a scăzut la 3,25 milioane de angajaţi, mai puţini cu peste 63.000 de persoane.

Termene.ro este o companie înfiinţată în anul 2014 din dorinţa de a permite companiilor identificarea oportunităţilor de afaceri şi evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă şi foarte uşor de utilizat. Peste 70.000 de companii au acces la platforma completă care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale firmelor din România.


loading...
Partenerii noștri