Economia ungară a stagnat în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar inflația s-a menținut la cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, complicând campania electorală a premierului Viktor Orban pentru un nou mandat în 2026.
Perspectivele de redresare ale Ungariei sunt afectate și de posibilele tarife vamale impuse de Statele Unite asupra Europei, în timp ce conflictul cu Bruxelles-ul pe tema reformelor judiciare și instituționale a dus la suspendarea fondurilor europene.
În ciuda acestor provocări, guvernul Orban continuă cu planurile de relaxare fiscală pe scară largă în favoarea familiilor atât în 2025, cât și în 2026. Această strategie vine într-un context în care opoziția de centru-dreapta câștigă teren, unele sondaje indicând că a depășit partidul Fidesz în preferințele alegătorilor.
Bugetul a fost aprobat de Consiliul Fiscal, autoritatea independentă de supraveghere, pe baza estimărilor privind reducerea datoriei publice a Ungariei – cea mai ridicată din UE în afara zonei euro – de la 73,1% din PIB la sfârșitul lui 2025 la 72,3% până la finele lui 2026, transmite Reuters.
Deficitul bugetar vizat pentru anul viitor este de 3,7% din PIB, în scădere de la un nivel estimat de 4,1% pentru 2025. Însă, potrivit Comisiei Europene, deficitul ar urma să atingă 4,6% în acest an și să crească la 4,7% în 2026.
Deși guvernul a mărit rezervele bugetare pentru a face față unor eventuale situații neprevăzute, Consiliul Fiscal atrage atenția că nu au fost luate în calcul riscurile majore legate de încetinirea creșterii economice și incertitudinea privind fondurile europene.
„Datele sub așteptări privind PIB-ul din primul trimestru al anului 2025 și tensiunile comerciale la nivel global generează riscuri de scădere a creșterii economice”, avertizează organismul de supraveghere fiscală.
Anul trecut, datoria publică a crescut ușor, în condițiile unui deficit de 4,9% din PIB – peste estimările inițiale – și a unei creșteri economice printre cele mai slabe din Europa.
Agenția Fitch Ratings a menținut la începutul lunii actuale ratingul de credit al Ungariei la „BBB” cu perspectivă stabilă, dar a subliniat că o politică fiscală relaxată sau o creștere economică mai slabă decât se preconizează ar putea duce la o retrogradare.
Creșterea bruscă a deficitului în primele patru luni ale anului a determinat guvernul Orban să majoreze ținta de deficit pentru 2025 și să contracteze împrumuturi de patru miliarde de dolari de pe piețele internaționale, ceea ce va ridica ponderea datoriei în valută peste pragul de 30%.