„Directorul spitalului s-a folosit de două societăţi comerciale cu comportament fiscal neadecvat, respectiv SC(….) SRL şi SC (….) SRL, care figurau fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT şi prestatori de servicii de reparaţii şi mentenanţă calculatoare.În acest scop, directorul spitalului s-a folosit de două societăţi comerciale, respectiv SC (….) SRL şi SC (….) SRL, care figurau în mod fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT şi prestatori de servicii de reparaţii şi mentenanţă calculatoare. Analizand modul în care societăţile în cauză şi-au îndeplinit obligaţiile legale

privind declararea operaţiunilor comerciale derulate, a veniturilor realizate din aceste operaţiuni şi a rezultatelor financiare obţinute, precum şi legalitatea întocmirii documentelor de funcţionare, se constată ca acestea au un comportament fiscal inadecvat, putand fi clasificate ca societăţi de tip „fantomă”, acestea nefuncţionand la sediile sociale declarate, care conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sunt expirate (pentru S.C. (….) S.R.L. contractul de comodat din data de 429.07.2008, aferent stabilirii sediului social a expirat la data de 29.07.2013; pentru S.C. (….) S.R.L. dovada sediului social a expirat la data de 31.03.2013),nedepunand declaraţiile fiscale lunare, trimestriale şi anuale, în perioada în care sunt facturate serviciile si bunurile către Spitalul clinic Nicolae Malaxa”, se arată în referatul de arestare.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Ultimul trend în materie de amenajare a locurilor de veci. Cât ...

Peste 100.000 de migranţi asiatici aşteptaţi în România ...

Citeşte şi Florin Secureanu, fostul manager al Spitalului Malaxa, a fost ARESTAT

Procurorii spun că, în realitate, aceste două societăţi nu au avut niciodată contracte cu Spitalul Nicolae Malaxa, nu au prestat niciun serviciu şi nu au livrat niciun fel bunuri instituţiei publice, scrie Mediafax.

Primul pas în concretizarea activităţilor ilicite consta, spun anchetatorii, în însuşirea banilor din patrimoniul spitalului de către manager, care s-a folosit de personalul financiar -administrativ din subordine. Ulterior însă, pentru a lăsa impresia că banii au fost încasaţi de reprezentanţii celor două societăţi şi că sumele de bani ar fi ieşit din casieria spitalului ca urmare a prestării unor servicii/livrării unor produse , erau întocmite în fals înscrisuri care să justifice ieşirea sumelor de bani delapidate.

„Astfel, după ce sumele de bani ajungeau la directorul spitalului, serviciul financiar contabil al instituţiei întocmea dispoziţii de plată pentru acestea, ce erau comunicate către casierie, care, în baza acestora, se descărca de numerar. În baza unui listing al dispoziţiilor de plată astfel emise, întocmit de angajaţii serviciului financiar-contabil, (….) proceda la falsificarea facturilor ce apar ca fiind emise de SC (….) şi SC (….) , precum şi a chitanţelor aferente. Conţinutul acestora este fals în întregime, în sensul că atestau că societăţile în cauză ar fi facturat sumele de bani însuşite de manager pe nedrept pentru prestarea unor servicii şi livrarea unor consumabile către spitale, precum şi că sumele reprezentând contravaloarea acestor servicii s-ar fi încasat de reprezentanţii societăţilor comerciale. În declaraţiile de martor, (….) a arătat că toate facturile şi chitanţele ce apar ca fiind emise de cele două societăţi către Spitalul Malaxa sunt falsificate personal de către el, la solicitarea managerului spitalului, în scopul menţionat mai sus, respectiv al justificării în documentele financiar contabile a sumelor delapidate de inculpat. Mai mult, martorul a pus la dispoziţia procurorului un set de facturi şi chitanţe dintre cele întocmite în fals, descărcate personal de pe unul dintre calculatoarele acestuia (nesemnate şi neştampilate), constatându-se că acestea sunt printre cele înregistrate în contabilitatea spitalului”, se mai arată în referat.

Procurorii spun că, tot în baza facturilor emise în fals de (…..), funcţionarii din cadrul serviciului administrativ întocmeau, tot în fals, referatele de necesitate şi notele de fundamentare din care să reiasă aparenţa necesităţii achiziţionării serviciilor şi produselor pretins a fi emise de cele două societăţi, după care serviciul de achiziţii întocmea angajamentul bugetar.

Fostul manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a fost arestat preventiv, acesta fiind acuzat că în perioada 2009-2016 „a pus în aplicare o schemă prin care sustrăgea repetat (aproape zilnic) sume de bani din casieria spitalului”, prejudiciul fiind de aproape două milioane lei.

Totodată, în perioada 20 mai 2011 – noiembrie 2016, Florin Secureanu ar fi cerut în mod repetat unei firme care avea atribuite contracte de achiziţie directă cu spitalul să îi plătească o serie de deplasări pe care el şi apropiaţi ai săi le făceau în străinătate şi în ţară, societatea plătind 470 de deplasări ale acestuia şi ale apropiaţilor săi, în valoare de 801.138 lei.

„Serviciile turistice de care a beneficiat managerul spitalului şi apropiaţii săi, plătite de societatea care avea contracte cu spitalul, au constat în achiziţionarea de bilete avion, cazare, închirieri auto, mic dejun, etc. Destinaţiile au fost variate, atât în Europa, America, Asia, cât şi în România”, precizează procurorii.

Florin Secureanu a deţinut funcţia de manager al spitalului clinic Nicolae Malaxa din Bucureşti în perioada 2007- noiembrie 2016, fiind numit în funcţie de către Primăria Municipiului Bucureşti, autoritate publică în subordinea căreia se află spitalul.

Citeşte şi Cine este Florin Secureanu, fostul manager al Spitalului Malaxa. Date importante din CV-ul lui