Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, referindu-se la posibilitatea ca unele proprietăţi să fie identificate cu ajutorul dronelor, că acest lucru se va face în cazul imobilelor ridicate fără autorizaţie de construire.
Cseke Attila a precizat, luni seară, la Antena 3, că nu oricine poate să utilizeze aceste drone şi că această activitate este autorizată în România.
”Această posibilitate prin care nu numai că se filmează, se măsoară imobilul respectiv deasupra căruia zboară drona, este o modalitate folosită deja în alte state ale Uniunii Europene. Şi aici vorbim în principal de impactul asupra imobilelor care se construiesc fără autorizaţie de construire, care nu sunt declarate la Fisc, pentru care nu se datorează şi nu se plătesc impozite”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
El a explicat că este vorba de principiul echităţii şi dreptăţii sociale, în sensul că nu doar unii cetăţenii români trebuie să plătească impozite şi taxe locale, ci şi cei care încalcă legea.
”Şi ceilalţi care ar trebui să plătescă, dar astăzi eludează această lege, trebuie, cum să vă spun, luaţi pe calea cea bună sau prin constrângere, în aşa fel încât ei să-şi plătească aceste impozite”, a declarat Cseke Attila.
El a explicat că autorităţile locale vor primi acest drept privind utilizarea de drone pentru a putea vedea ce construcţii s-au făcut.
Întrebat de când ar putea fi introdusă această măsură, ministrul Cseke Attila a precizat că nu a fost propus un termen, dar că, dacă s-ar adopta într-un pachet, atunci măsura s-ar aplica din momentul adoptării pachetului respectiv.
Concedieri 2025. Măsurile privind reforma administraţiei locale vizează reducerea a peste 40.000 de posturi, impactul financiar anual urmând să fie de 2,2 miliarde de lei, a declarat ministrul Dezoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
El a răspuns astfel la o întrebare despre măsurile cuprinse în proiectul privind reforma administraţiei locale, care vizează reduceri de personal.
„Această tăiere la nivelele cabinetelor demnitarilor se aplică şi la nivel central, acolo sunt tăieri şi la cabinetul prim-ministrului, a vicepremierilor, a miniştrilor, a secretarilor de stat şi aşa mai departe, deci este o reducere a numărului de consilieri de sus până jos şi într-adevăr este de peste 6.000 de posturi. Pe partea de Poliţie Locală sunt peste 4.000 de posturi care se taie. Iar cu aplicarea acelui procent de 20% e vorba de peste 30.000 de posturi. În total, peste 40.000 de posturi în administraţia locală şi impactul financiar a acestei părţi, la care am lucrat noi, este de 2,2 miliarde de lei anual, atât este economia din aceste măsuri„, a declarat Cseke Attila luni seară, la Antena 3.
Ministrul a explicat şi necesitatea luării acestor măsuri.
„De ce facem acest lucru? Pentru că pe de-o parte trebuie să cresc veniturile autorităţilor locale, ştiind că suntem într-un an greu şi probabil şi anul viitor va fi un an greu. Adică statul nu va avea posibilitatea de a susţine la un nivel financiar pe care şi-l doresc, altfel, primăriile în activitatea lor. Şi atunci, pe de-o parte trebuie să creez pârghiile prin care ele îşi încasează veniturile de la cei datornici, despre care am vorbit, şi a doua măsură este de eficientiza structura autorităţilor locale. Aici vor fi mai puţin loviţi sau reducerea va fi mult mai mică la cei care nu au astăzi organigrama plină, adică cei care au gestionat statul de funcţii şi organigrama instituţiei neocupând toate posturile. Cei care au toate posturile ocupate, sigur, vor avea nevoie de reducere mai consistentă, inclusiv de reorganizare, în sensul în care unii angajaţi din aparatul bugetar vor trebui să plece”, a declarat Cseke Attila.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că perioada care urmează nu va fi bună, dar că greul va trece la finalul anului viitor, atunci când economia îşi va reveni. Bolojan spune că a fost o încetinire a economiei europene faţă de estimărle cu care s-a construit bugetul pentru acest an şi că aceste corecţii care au loc în această perioadă sunt necesare pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată.
”Deci, această perioadă ce urmează nu va fi cert o perioadă foarte bună. Trebuie să discutăm asta şi să le spunem exact asta oamenilor. Este o perioadă în care aceste corecţii sunt absolut necesare, pentru c,ă dacă nu le facem, riscul ca România să intre într-o formă sau alta de incapacitate de plată este destul de mare şi estimarea pe care am făcut-o încă de la preluarea problemelor este că într-un an, un an şi jumătate cel târziu la finalul anului viitor se vor vedea rezultatele acestor măsuri în sensul unei stabilizări economice şi a unei capacităţi de creştere în următorii ani. Acesta este realitatea şi nu are rost să le spun românilor altceva”, a precizat Bolojan.
Premierul a spus că măsurile din pachetul al doilea vor reduce cheltuielile.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, consideră că măsura publicării listelor cu datornici ar fi una eficientă şi speră să fie pusă în aplicare, el apreciind că este posibil ca unii contribuabili să plătească restanţele de frica ruşinii.
Întrebat, luni seară, la Antena 3, despre o eventuală introducere a măsurii publicării unor liste cu contribuabilii care nu îşi achită taxele şi impozitele, ministrul Cseke Attila a precizat că el consideră că o astfel de decizie ar fi eficientă.
”Sunt convins că ar fi eficientă o asemenea măsură şi sper că se va pune în aplicare. Am avut cinci dezbateri foarte bune cu primăriile şi preşedinţii de consilii judeţene. Această propunere a venit de la o asociaţie, de la Asociaţia Comunelor din România, care ne-a semnalat că astăzi este considerat secret fiscal natura şi valoarea debitului datorat de o persoană fizică. Drept urmare, nu poate fi pus pe site-ul unei primării sau pe site-ul ANAF-ului”, a explicat Cseke Attila.
Potrivit acestuia, se va veni cu propunerea să nu mai fie secret fiscal problema legată de debitele unui contribuabil.
”Am identificat textul legal şi propunem ca acest lucru să nu mai fie secret fiscal. Din câte am văzut noi, nu întotdeauna a fost aşa. Am avut perioade în care această informaţie legat de faptul că Popescu Ion este datornic pe impozitul pe clădiri cu 1.000 de lei pentru Primăria sectorului 2 era publică şi se afişa. La un moment dat, această informaţie a fost clasificată ca şi secret fiscal pe legislaţie. Noi dorim să arătăm transparenţă şi eu sunt convins că dacă acest lucru se va face, va avea şi eficienţă”, a afirmat ministrul Dezvoltării.
Întrebat dacă ruşinea va determina o persoană să-şi achite datoriile, ministrul Cseke Attila a răspuns: ”Nu spun că toţi vor plăti din această listă a ruşinii. Şi nici nu vreau să fac alte tipuri de afirmaţii, dar cred că unii vor plăti”.