Discuțiile au fost relansate după ce PSD a anunțat, la 9 noiembrie 2026, un pachet de măsuri privind comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori. Reforma ar urma să intre în vigoare după alegerile locale din 2028, iar variantele analizate includ și modificarea actualei organizări județene. Publicația Adevărul a examinat modelele administrative ale Londrei, Madridului, Parisului, Berlinului și Vienei, pentru a identifica soluții care ar putea fi aplicate în regiunea București-Ilfov.
Printre susținătorii reorganizării se numără consilierul premierului pentru reforma administrativă, Vlad Gheorghe, care consideră că eliminarea Consiliului Județean Ilfov ar reduce cheltuielile și suprapunerile instituționale.
Deputatul Alin Apostol, inițiatorul unui proiect de reorganizare blocat în Parlament, a caracterizat Ilfovul drept „o construcție anacronică din punct de vedere administrativ”.
Profesorul universitar Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, susține că reorganizarea trebuie să urmărească funcționarea integrată a marilor aglomerări urbane, nu doar reducerea numărului de administrații.
„Ar trebui desființate multe dintre structurile județene, pentru că putem funcționa la fel de bine cu mai puține județe și mai puține consilii județene. De asemenea, ar trebui activate rapid zonele metropolitane, inclusiv în cazul Ilfovului și al Bucureștiului, nu doar acolo. În zonele metropolitane nu ar trebui să mai conteze criterii precum numărul de locuitori. Exemplul Ghimbav, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din țară. Ghimbav nu ar trebui să devină nici comună, nici oraș, ci parte a zonei metropolitane Brașov, alături de Săcele și de alte localități din apropiere. La fel se poate proceda în zona Clujului, a Timișoarei și a Constanței”, a precizat economistul Cristian Păun, pentru Adevărul.
Economistul propune inclusiv desființarea sectoarelor Bucureștiului și înlocuirea actualelor administrații cu structuri teritoriale subordonate unei singure primării.
„Bucureștiul ar trebui să preia întreg județul Ilfov și să formeze cu acesta o singură unitate administrativ-teritorială, o zonă metropolitană, eventual județul București, care să funcționeze pe principiile unei zone metropolitane. În acest cadru ar trebui desființate și sectoarele Bucureștiului, astfel încât să existe un singur primar și un singur consiliu. Pentru zonele urbane aglomerate pot exista structuri teritoriale simple, cu birouri ale Primăriei care să rezolve probleme punctuale, precum curățenia pe străzi sau siguranța. Aceste principii se aplică deja în multe orașe europene mai mari decât Bucureștiul, cu probleme mai complexe. În paralel cu aceste reforme, nu am văzut încă o acțiune clară pentru desființarea multor servicii duplicate, cum ar fi poliția locală. Nu are sens ca în parcurile din București să existe simultan poliție locală, poliție națională și pază privată”, a mai declarat Cristian Păun.
Cum funcționează administrațiile din Londra, Madrid și Paris
Unul dintre modelele analizate este cel al Londrei, unde Autoritatea Londrei Mari funcționează din anul 2000. Metropola are un primar ales direct și o adunare de 25 de membri, responsabilă cu supravegherea activității executivului.
Autoritatea metropolitană coordonează politicile strategice, inclusiv transportul și dezvoltarea urbană, în timp ce cele 32 de burguri londoneze își păstrează responsabilitățile pentru serviciile locale.
Madridul funcționează într-un sistem diferit, în care Comunitatea Madrid, constituită în 1983, are atribuții regionale extinse. Aceasta coordonează politici care privesc atât capitala Spaniei, cât și localitățile din jur.
În schimb, Parisul utilizează un sistem de cooperare între administrații. Métropole du Grand Paris, înființată în 2016, reunește capitala franceză și 130 de comune, fără eliminarea autorităților locale.
Structura metropolitană are competențe în dezvoltare economică, urbanism, locuințe și protecția mediului. Avantajul modelului constă în posibilitatea coordonării fără comasări administrative, însă păstrarea mai multor niveluri instituționale poate îngreuna procesul decizional.
Berlinul și Viena, exemple de orașe cu statut de land
Alte două modele analizate sunt Berlinul și Viena, capitale care au și statut de land în organizarea administrativă a Germaniei, respectiv Austriei.
Berlinul are un parlament regional, Abgeordnetenhaus, care alege primarul-guvernator. Administrația este organizată în 12 districte, cu atribuții locale distincte, în timp ce deciziile strategice sunt gestionate la nivel central.
Viena funcționează într-un sistem asemănător, în care consiliul municipal îndeplinește și atribuțiile parlamentului landului, iar primarul exercită și funcția de guvernator.
Aceste modele arată că administrația metropolitană poate fi centralizată la nivel strategic, păstrând în același timp structuri locale pentru serviciile destinate cetățenilor.
Când ar putea fi decisă reorganizarea Capitalei
Potrivit calendarului prezentat în materialul analizat, consultările publice și eventualele referendumuri locale ar urma să fie stabilite până la 1 martie 2027, înaintea etapelor ulterioare ale reformei.
Pentru București-Ilfov sunt discutate trei variante principale: fuziunea completă, cooperarea metropolitană cu păstrarea administrațiilor existente sau un sistem mixt, cu un executiv metropolitan și structuri teritoriale pentru serviciile locale.