Germania are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume şi, potrivit unor estimări, cea mai îmbătrânită populaţie, însă sistemul său de sănătate, cererea de mână de lucru şi o politică relativ deschisă privind imigraţia au făcut din Germania o destinaţie atractivă pentru migranţi, încă înainte ca Uniunea Europeană (UE) să-şi deschidă porţile pentru ucrainenii care fug din ţara lor după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie.

Într-un raport dat publicităţii marţi, Oficiul Federal de Statistică informează că populaţia Germaniei a crescut cu 1%, cu 843.000 de oameni, în prima jumătate a lui 2022. De-a lungul întregului an 2021, populaţia Germaniei a crescut cu numai 0,1%. În aceeaşi perioadă, Germania a înregistrat o imigraţie netă de 750.000 de oameni din Ucraina, scrie news.am.

Alte Articole

Ea este tânăra care a murit în cumplitul accident de la Iași. ...

Mai mulți deputaţi regionali ai opoziţiei îi cer lui Putin ...

Un român din SUA a furat o sticlă de alcool de 8.000 de dolari! ...

Creşteri la o scară comparabilă au fost înregistrate doar de trei ori după reunificarea Germaniei, în 1990, şi de fiecare dată ea a avut legătură cu un val de refugiaţi.

Citeşte şi Parlamentul European consideră că Ungaria a devenit o țară nedemocratică. În replică, guvernul magiar critică sancţiunile anti-ruse, care „vor aduce UE în genunchi”

În 1992, refugiaţi ai războiului din fosta Iugoslavie au contribuit la creşterea populaţiei Germaniei cu 700.000. În 2015, Germania şi-a deschis frontierele pentru aproape un milion de refugiaţi ai războiului din Orientul Mijlociu.

Populaţia feminină a Germaniei a crescut cu 1,2%, semnificativ mai mult decât populaţia sa de sex masculin, care a crescut cu 0,8%, reflectând astfel faptul că majoritar femeile şi copiii au fugit de războiul din Ucraina. Bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani le este interzic să părăsească Ucraina.

Citeşte şi Klaus Iohannis, mesaj pentru pompierii din România: ”Pregătirea și prevenirea sunt instrumente de o valoare incontestabilă în creșterea capacității de a face față situațiilor de criză și de urgență”