Reglementări noi privind creşterea şi îngrijirea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Completările legislative aprobate, miercuri, au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel național privind identificarea și monitorizarea situației tuturor copiilor aflați în risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate, precum și de reglementare detaliată a etapelor și responsabilităților ce revin autorităților publice în instrumentarea acestei cazuistici, potrivit unui comunicat emis de Guvern.

Modificările aduse prin Hotărârea aprobată vizează, în principal, mai multe aspecte. În primul rând, sprijinirea și eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și a celor care au revenit în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni. Astfel, sunt menționate modalitățile concrete prin care unitățile școlare și serviciile publice de asistență socială trebuie să colaboreze în sprijinul acestei categorii de copii.

Potrivit actului normativ, serviciul public de asistență socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităților școlare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informații cu privire la copiii: cu un singur părinte plecat în străinătate; cu ambii părinți plecați în străinătate; cu părintele unic susținător plecat în străinătate; reveniți în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni.

Unitățile școlare vor trimite serviciului public de asistență socială listele nominale cu toți copiii aflați în aceste situații, în cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde, de asemenea, datele personale și adresele de domiciliu ale copiilor și ale familiilor acestora. După primirea datelor, serviciul de asistență socială are obligația de a se deplasa la domiciliul copilului și de a verifica dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum și desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să fie majoră, să facă parte din familia extinsă și să îndeplinească toate condițiile materiale și morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului are obligația de a furniza datele de contact ale părinților plecați în străinătate și de a face dovada menținerii legăturilor cu aceștia.

În primele 6 luni de la nominalizarea persoanei, serviciu public de asistență socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informării și consilierii acestora privind răspunderea ce le revine în creșterea și îngrijirea copilului. Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial.

Potrivit actului normativ, reprezentantul serviciului public de asistență socială urmărește randamentul școlar al copilului și, în cazul scăderii acestuia, îl informează în scris pe învățător sau diriginte care are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar. Învățătorul sau dirigintele copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate are obligația de a solicita sprijinul consilierilor școlari din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională și, în cazul în care, în termen de trei luni de la înscrierea la școală, situația școlară și integrarea în mediul școlar nu se îmbunătățesc.Nu în ultimul rând,  reprezentantul serviciului public de asistență socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului.

De asemenea, prin noile modificări legislative se are în vedere identificarea copiilor care se află în situații de risc de separare de familie. Aceste situații de risc vor fi identificate de către angajații serviciului public de asistență socială ca urmare a vizitei la domiciliul în care locuiește copilul, pe baza unor criterii stabilite prin acest act normativ. Criteriile pe baza cărora se evaluează situațiile de risc au în vedere date despre gospodărie, despre familie și situația economică a acesteia, date despre membrii familiei și despre persoana care îngrijește copilul/copiii, informații referitoare la practicile parentale și sănătatea copilului, precum și dezvoltarea sa în funcție de segmentul de vârstă în care se află, date despre educația și bunăstarea copilului, precum și date despre locuință. În cazul în care numărul riscurilor este stabilit la mai puțin de 5 situații, vizitele reprezentantului social vor fi făcute anual. În schimb, vizitele reprezentantului social vor fi semestriale, în cazul identificării unui număr între 6 și 10 situații de risc, pe când o rată de 10 situații de risc va impune vizite trimestriale.

În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistență socială va întocmi un raport ce va fi adus la cunoștință atât familiei, cât și persoanei care îngrijește copilul, raport ce va conține informații cu privire la performanțele școlare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni și anturajul acestuia. În cazul în care, în urma evaluării, se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracțional, reprezentantul social are obligația de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate. În cazul identificării unor semne de abuz/neglijență/exploatare, va fi contactată direcția generală de asistență socială și protecția copilului pentru inițierea procedurilor prevăzute de lege.

Elaborarea acestui act normativ a avut la bază consultări realizate cu reprezentanții autorităților administrației publice centrale, județene și locale, ai mediului non-guvernamental și specialiști independenți, în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.