Reglementări noi privind supravegherea executării pedepselor şi a măsurilor educative şi neprivative de libertate

Legea nr. 253/2013 face parte, alături de alte acte normative, dintr-un pachet legislativ care a pregătit intrarea în vigoare a noii legislaţii penale şi procesual-penale, dezvoltând la nivel tehnic aspecte de noutate pentru sistemul de drept românesc, respectiv măsurile neprivative de libertate. În conţinutul acestei legi organice au fost cuprinse distinct câteva instituţii faţă de care legiuitorul a considerat necesară elaborarea de norme de aplicare, detaliate printr-un regulament.

Având în vedere faptul că măsurile şi obligaţiile care pot fi dispuse în executarea sancţiunilor neprivative sunt multiple, actul normativ îşi propune, în primul rând, o sistematizare din punct de vedere instituţional, a persoanelor fizice şi juridice chemate să asigure punerea în executare a sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate, alături de principalii actori ai implementării acestor măsuri: judecătorul delegat cu executarea, procurorul și consilierul de probaţiune. Hotărârea de guvern detaliază, de asemenea, modul în care serviciile de probaţiune asigură coordonarea, supravegherea şi controlul executării pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate.

Actul normativ aprobat miercuri detaliază, totodată, procedura de informare a persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri neprivative de libertate, care nu vorbeşte sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la conținutul pedepsei sau măsurii dispuse. Astfel, actul normativ prevede ca principalele acțiuni efectuate în procedura de executare să fie comunicate într-o limbă, respectiv, într-un limbaj pe care persoana aflată în executarea pedepsei îl înțelege, prin intermediul unui traducător, interpret autorizat sau prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Noul regulament reglementează inclusiv modalitatea de aplicare a prevederilor legale privind posibilitatea acoperirii, de la bugetul de stat, a unor cheltuieli necesare executării pedepselor sau măsurilor neprivative.

Alte articole

Ce salarii se câștigă în justiție în 2026. Sporul pentru risc poate fi mai mare decât un salariu mediu

Bilanțul Operațiunii „Jupiter 5”. 300 de dosare penale, 1.170 de percheziții, măsuri preventive față de 166 de persoane și măsuri asigurătorii de peste 141 de milioane de lei

În ceea ce privește sancțiunea renunțării la urmărirea penală, sunt reglementate detalii în legătură cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunității, modalitatea de stabilire a activităților concrete ce trebuie executate în funcţie de utilitatea acestora pentru comunitate, pregătirea școlară și profesională a persoanei, experienţa în muncă a acesteia, starea de sănătate și alte date considerate utile pentru executare.

Un alt aspect reglementat vizează procedura prin care are loc abilitarea instituțiilor din comunitate în vederea implicării acestora în procesul de executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate, prin colaborare la nivelul comunităţii locale cu autorităţile direct responsabile de asigurarea executării acestor pedepse sau măsuri.