Prin acest text adoptat cu 558 de voturi pentru şi 71 împotrivă, Parlamentul vrea "să garanteze un nivel comun de securitate şi să dea operatorilor şi producătorilor previzibilitatea necesară dezvoltării produselor şi serviciilor".
"Dronele ar trebui proiectate astfel încât să poată fi utilizate fără a pune în pericol cetăţenii. În funcţie de riscul legat, de exemplu, de greutatea dronei sau de zona de operare, drona ar avea nevoie de caracteristici suplimentare, precum o aterizare automată în cazul în care utilizatorul ar pierde contactul cu aceasta sau sisteme de evitare a coliziunilor", explică Parlamentul European, într-un comunicat.
Executivul european va trebui de asemenea să determine ce drone vor avea nevoie de certificare, ce operatori necesită o pregătire suplimentară şi trebuie să fie înregistraţi şi ce drone trebuie să dispună de dispozitive de securitate suplimentare.
În prezent, dronele de mai puţin de 150 kg intră sub jurisdicţia autorităţilor naţionale şi, în consecinţă, fabricanţii şi operatorii sunt supuşi unor cerinţe diferite în materie de proiectare şi securitate, aminteşte Parlamentul.
Tehnologia dronelor civile ar putea reprezenta aproximativ 10% din piaţa aviaţiei din UE în următorii zece ani 15 miliarde de euro pe an şi ar genera 150.000 de locuri de muncă.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/andreea-balan-si-george-burcea.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/04/alexandru-rafilainquamphotosoctavganea-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/daniel-pistea.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/silvia-dumitrescu-sufera-de-o-boala-incurabila-trebuie-sa-o-duc-pana-la-capatul-vietii-nu-are-niciun-leac.jpg)
