Reguli la bloc 2026. Când iei amendă dacă dai cu bidineaua! Ce trebuie să respecte toţi proprietarii la renovarea unui apartamament

Regulamentul de bloc, document obligatoriu pentru toate asociațiile de proprietari, stabilește multre reguli pentru „vecini”, de la orele între care trebuie păstrată liniștea, până la reparaţiile comune din fondul de rulment, depozitarea în boxe sau colectarea separată a deşeurilor.

Este vară, iar sezonul renovărilor într-un bloc de locuințe poate fi gestionat eficient atunci când sunt respectate câteva reguli de bază sau nu dacă totul se face haotic, în funcţie de programul „meşterilor”.

Românii care stau în blocuri noi trebuie să știe asta. Amenzi de până la 50.000 de lei dacă nu au un aparat comun în casă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În România, liniștea în locuințele colective este reglementată atât prin normele de conviețuire socială, cât și prin regulamentele interne ale asociațiilor de proprietari. În practică, acest lucru presupune că lucrările care generează zgomot puternic nu pot fi efectuate la orice oră. De regulă, nopțile, weekendurile și zilele de sărbătoare beneficiază de un regim special, iar majoritatea administrațiilor recomandă limitarea activităților deranjante în aceste perioade.

Alte articole

Ce amenzi riscă românii care aruncă zăpada de pe balcon direct pe trotuar. Avertismentul autorităților

Documentul pentru întreținere este mult mai important decât crezi! Acesta poate produce efecte juridice. Iată legea care reglementează disputele cu asociația de proprietari

În multe localități există intervale de liniște stabilite între orele 22:00 și 08:00, precum și între 13:00 și 14:00, perioade în care zgomotul trebuie redus la minimum. În ceea ce privește renovările, numeroase asociații de proprietari recomandă desfășurarea lucrărilor între orele 09:00 și 17:00, cu o pauză la prânz, pentru a diminua impactul asupra locatarilor care lucrează de acasă sau în schimburi. Deși vecinii nu pot solicita oprirea unei renovări doar pentru că aceasta le provoacă disconfort, nici proprietarul care efectuează lucrările nu are dreptul să transforme blocul într-un șantier permanent. În 2026, buna conviețuire în astfel de situații se bazează pe disciplină și comunicare, nu pe improvizație.

Este obligatoriu pentru românii care stau la bloc. În caz contrar, se ajunge în instanţă

Este recomandat ca lucrările să fie anunțate cu 3-7 zile înainte, atât la avizier, cât și în grupurile de comunicare ale scării, acolo unde acestea există. De asemenea, este utilă stabilirea unor intervale fixe pentru activitățile zgomotoase și evitarea lucrărilor foarte deranjante în weekend, mai ales în blocurile în care locuiesc mulți copii sau persoane în vârstă.

Un alt aspect important îl reprezintă protejarea spațiilor comune. Folosirea responsabilă a liftului, menținerea curățeniei pe holuri și reducerea disconfortului creat în zonele comune contribuie la păstrarea unui climat civilizat între vecini. Totodată, durata renovării ar trebui limitată la timpul strict necesar, fără întreruperi lungi între etapele lucrării. Informarea locatarilor cu privire la zilele în care se efectuează operațiuni de găurire, demolare sau transport de materiale poate preveni numeroase neînțelegeri și poate contribui la o conviețuire armonioasă pe durata întregului proces de renovare.

Dincolo de prevederile legale și regulamentele interne ale asociațiilor de proprietari, realitatea din blocurile din România arată că toleranța locatarilor față de zgomot este limitată. Lucrările de renovare generează inevitabil disconfort, mai ales în imobilele cu o izolare fonică redusă, unde sunetele se propagă cu ușurință către apartamentele învecinate sau către cele situate la etajele superioare și inferioare. De exemplu, o bormașină poate produce frecvent un nivel de zgomot de peste 90 de decibeli la sursă, iar activități precum demolările ușoare sau transportul molozului pe casa scării sunt adesea percepute ca fiind chiar mai deranjante decât lucrările propriu-zise.

În aceste condiții, chiar și intervențiile desfășurate în mod legal pot deveni o sursă de tensiune dacă se repetă zilnic sau se întind pe perioade foarte lungi. Experiența de zi cu zi arată că un proprietar responsabil încearcă să concentreze lucrările într-un interval cât mai scurt și să reducă numărul zilelor în care se produc zgomote puternice. Totodată, sunt de evitat intervențiile scurte, dar frecvente, care prelungesc starea de disconfort și mențin senzația de șantier pe parcursul mai multor săptămâni sau chiar luni.

În sezonul renovărilor, relațiile dintre vecini sunt puse la încercare mai ales din cauza zgomotului. Deși nu toate lucrările pot fi realizate în liniște, aproape toate pot fi organizate într-un mod mai civilizat și mai atent față de comunitate. Atunci când proprietarii își informează vecinii din timp, respectă intervalele de liniște și limitează durata intervențiilor la strictul necesar, renovarea devine mai ușor de acceptat de către cei din jur. În acest fel, scara blocului își păstrează rolul de spațiu de locuit și conviețuire, evitându-se conflictele și disputele care apar adesea în perioadele de renovare intensă.

Ce nu ai voie să depozitezi pe holurile blocului, ce spune legislația în vigoare

Un aspect esențial îl reprezintă utilizarea în mod corespunzător a spațiilor comune, cum ar fi holurile, scările, subsolurile și alte zone destinate tuturor celor care locuiesc în acea clădire.

Legislația din România stabilește cu claritate lista obiectelor care nu pot fi depozitate oricum și oriunde într-un bloc și îi sancționează drastic pe cei care încalcă legea.

Gestionarea proprietăților din blocurile de locuințe din România este reglementată prin mai multe acte normative, cel mai important dintre acestea fiind Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Această lege stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, precum și regulile privind administrarea și utilizarea spațiilor comune dintr-un bloc de locuințe. Spre exemplu, acest act normativ definește proprietățile comune și cele individuale dintr-un bloc.

Proprietatea comună include spații precum scările, holurile, acoperișul, subsolurile, instalațiile comune (conductele de apă, gaze, electricitate) și alte elemente destinate uzului colectiv, iar proprietatea individuală este reprezentată de apartamentele sau de spațiile care sunt deținute de fiecare locatar. Conform art. 14 din legea amintită, „proprietarul este obligat să mențină proprietatea sa individuală, apartament sau spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință, în stare bună, pe propria cheltuială. Nici un proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalți proprietari din condominiu”.

Potrivit Legii nr. 196/2018, fiecare bloc de locuințe trebuie să aibă un regulament de ordine interioară, adoptat de asociația de proprietari, care stabilește modul de utilizare a proprietății comune și comportamentul locatarilor. Asociația de proprietari are obligația să gestioneze și să întrețină spațiile comune, să monitorizeze respectarea regulilor și să reprezinte interesele locatarilor în fața autorităților. Nu în ultimul rând, părțile comune trebuie utilizate exclusiv pentru scopurile pentru care au fost concepute. Conform dispozițiilor prevăzute în art. 35 al Legii nr. 114/1996 privind locuințele, republicată, „în clădirile de locuit cu mai multe locuințe, proprietarul răspunde de asigurarea condițiilor de funcționare normală a locuinței aflate în proprietate exclusivă și a spațiilor aflate în proprietate indiviză”.

Românii care locuiesc la bloc trebuie să conștientizeze că holurile, scările, boxele și alte zone comune din clădire sunt spații comune, însă asta nu înseamnă că le folosi după bunul lor plac. Abandonarea sau depozitarea obiectelor de care nu mai au nevoie nu doar că provoacă un disconfort evident pentru ceilalți locatari, însă constituie și un real pericol pentru sănătatea și pentru siguranța întregii comunități. Legislația în vigoare interzice depozitarea obiectelor pe holurile blocului din motive de siguranță și de funcționalitate.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 110, alin. (1) din Normele generale de apărare împotriva incendiilor (Ordinul MAI nr. 163/2007), este interzisă amplasarea de obiecte care pot obstrucționa căile de acces, de evacuare şi pe cele de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea şi înălţimea liberă de circulaţie stabilită. Cu alte cuvinte, este interzisă depozitarea de mobilier vechi, biciclete, cărucioare, cutii sau bagaje voluminoase, ghivece mari cu flori sau alte decorațiuni, electrocasnice, obiecte de uz personal, materiale inflamabile (vopseluri, lichide combustibile și alte substanțe periculoase) și multe altele.

Obiecte interzise în subsolul blocului
Proprietarii de apartamente care nu dispun de suficient spațiu în locuințe pot depozita diverse obiecte în boxa imobilului, dar numai cu respectarea legislației în vigoare. Subsolurile blocurilor sunt de cele mai multe ori spații destinate instalațiilor tehnice sau depozitării limitate, dar cu respectarea normelor de siguranță. Potrivit prevederilor art. 4.2.3, paragraful 2 din Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor P118-99, „în subsolul sau demisolul clădirilor de locuit se pot realiza boxe gospodăreşti, cu condiţia utilizării acestora numai pentru materialele şi substanţele admise (fără risc mare de incendiu) şi asigurării măsurilor de protecţie corespunzătoare”, se arată pe site-ul oficial al ISUBIF (Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov).

Mai exact, în boxele blocurilor este interzisă depozitarea materialelor toxice sau a celor inflamabile, anvelopelor vechi, mobilierului sau altor obiecte voluminoase și nici a resturilor menajere care pot produce mirosuri neplăcute sau pot atrage dăunători. Depozitarea incorectă în subsol a obiectelor de care nu mai ai nevoie poate duce la acumularea de umezeală, mucegai și chiar pericole de incendiu.

Obiecte precum saltele vechi, îmbrăcăminte, încălțămine, precum și gunoaie, care sunt lăsate la voia întâmplării în spațiile comune dintr-un bloc, pot atrage praf, insecte și rozătoare, transformându-se chiar în focare de bacterii în unele situații. Mai mult decât atât, așa cum spuneam, acestea pot să obstrucționeze sau chiar să blocheze accesul în caz de urgență sau de intervenții rapide, punând astfel în pericol viața locatarilor în situații de urgență, cum ar fi incendii sau cutremure.

Materialele inflamabile depozitate în condiții improprii pot spori riscul de incendiu, iar prezența obiectelor pe holuri, mai ales a celor voluminoase, poate împiedica intervenția promptă și eficientă a pompierilor. De asemenea, depozitarea obiectelor în spații comune poate crea tensiuni între locatari.

Alte reguli de conviețuire la bloc. Amenzi aplicabile şi de 30.000 de lei

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, fumatul pe holurile blocului, în lifturi ori în alte spații comune este strict interzis, iar persoanele care încalcă aceste prevederi riscă o amendă de 500 de lei. Pentru aceeași încălcare, companiile cu sediul în astfel de clădiri rezidențiale pot fi sancționate cu amenzi ce pot ajunge până la 15.000 de lei la prima abatere. Locatarii au voie să fumeze doar în spațiile special amenajate în exteriorul blocului.

Cu toate că actele normative în vigoare prevăd ca fiecare bloc să dispună de zone speciale pentru fumat, care să fie concepute și delimitate astfel încât fumul și mirosul neplăcut să nu afecteze confortul celorlalți vecini, multe asociații de proprietari nu au pus încă în aplicare această măsură. Mergând mai departe, este important de știut că persoanele care vor găti ținând ușa de la apartament deschisă, generând un puternic disconfort olfactiv, riscă amenzi usturătoare. Sancțiunile sunt valabile nu doar pentru persoanele fizice, ci și pentru companiile care au sediul în blocuri.

Concret, persoanele fizice riscă amenzi de până la 30.000 de lei, în timp ce firmele pot fi penalizate cu sume ce pot să atingă pragul de 80.000 de lei

Totodată, sunt prevăzute o serie de sancțiuni pecuniare și pentru poluarea mediului. Astfel, firmele care administrează rampe de gunoi, incineratoare sau crescătorii de animale pot fi amendate în cazul în care activitățile pe care le desfășoară generează mirosuri neplăcute ce afectează comunitatea locală din zonă.

Restricții despre care am relatat anterior au rolul de a preveni accidentele, de a asigura acces liber pentru evacuare în caz de urgență, precum și de a menține un nivel de confort pentru toți locatarii unui bloc.

În cazul în care un locatar încalcă aceste norme, în primă instanță poți să porți un dialog civilizat cu acestia și să-i soliciți să nu depoziteze obiectele pe holurile blocului ori în alte spații comune, explicându-i care sunt legile pe care le încalcă, precum și riscurile ce decurg din gestul său. Dacă nu ajungeți la nici un consens și situația persistă, atunci poți face o reclamație la Asociația de proprietari. Aceasta are obligația să ia măsuri pentru respectarea regulamentului de ordine interioară a blocului, însă trebuie să știi că nu va putea să ia nici un fel de sancțiune pecuniară împotriva respectivului locatar.

De aceea, cea mai bună soluție este să faci o sesizare la DSP (Direcția de Sănătate Publică), la IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) și/sau la compartimentul de relații cu asociațiile de proprietari din cadrul primăriei pe raza căreia domiciliezi. Dacă nici unul dintre demersurile tale nu va avea rezultatul scontat, iar persoana în cauză continuă să facă acest lucru în mod repetat, deși a fost avertizat, nu îți mai rămâne altceva de făcut decât să apelezi Poliția Locală.