Relaţia politicienilor cu autismul: Iohannis, Cioloş, Dragnea, Udrea, Iliescu, Tăriceanu. Cum a soluţionat CNCD plângerile

Premierul Viorica Dăncilă i-a numit „autişti” pe europarlamentarii români care au criticat coaliţia PSD-ALDE în Parlamentul European. Reacţiile au fost imediate, societatea civilă acuzând-o pe Viorica Dăncilă că discriminează persoanele care suferă tulburări din spectrul autist, chiar dacă aceasta şi-a cerut scuze.

Mai mult, a fost sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a oragnizat deja o audiere şi va mai avea o întrunire săptămâna viitoare pe acest subiect.

Viorica Dăncilă nu este însă primul politician român care foloseşte termenul „autist” ca armă împotriva unui adversar politic. Din contră, este doar ultimul dintr-un lung şir de preşedinţi, premieri, şefi ai camerelor Parlamentului şi, în general, politicieni şi demnitari de toate rangurile. Enumerăm doar câteva dintre cele mai răsunătoare declaraţii.

Klaus Iohannis, 14 septembrie 2015, conferinţă de presă Palatul Cotroceni: „România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la rezolvarea acestei chestiuni (criza migranţilor – n.r.)”. 

Dacian Cioloş, 26 noiembrie 2016, declaraţie la proteste în Piaţa Victoriei: „Am inceput anul cu proteste pe legile justitiei si suntem pe cale de a incheia anul discutand pe acelasi subiect. Mi se pare o forma de autism, in primul rand nu atat de a nu tine cont de solicitarile oamenilor care ies in strada (…)”.

Liviu Dragnea, 22 ianuarie 2015, declaraţie despre Legea Big Brother: „Eu zic ca nu trebuie sa fim autisti si sa nu vedem in ce zona ne aflam si care sunt riscurile, din ce in ce mai mari care apar in ce priveste siguranta nationala”. (Ulterior Liviu Dragnea şi-a cerut scuze pentru folosirea cuvântului „autist” – n.r.)

Elena Udrea, 15 aprilie 2016, declaraţie la RomâniaTV: „Eu cred că domnul Iohannis nu instrumentează ceva, că nu e capabil. Faţă de dânsul nu putem specula că are vreo strategie să se certe cu israelienii. Nu cred că discută cineva cu dânsul… pare destul de autist„.

Ion Iliescu, interviu Mediafax: „Basescu este un autist. Adica lumea spune clar despre ce este vorba, solicita clar demisia, iar singurul lui raspuns e sa isi dea demisia. Sa faca el primul pas sa demita guvernul si apoi sa-si dea demisia. Asta cere lumea, demisia presedintelui, demisia guvernului, alegeri anticipate parlamentare si prezidentiale. El se face ca nu aude”.

Călin Popescu Tăriceanu, 24 septembrie 2015, despre CSM: „Orice afirmatie este considerata un atentat la independenta Justitiei si de aici decurge si comportamentul lor, care este unul autist„.

Călin Popescu Tăriceanu, 28 mai 2014: „Sunt foarte curios ce turnură vor lua evenimentele. Mesajele date de Crin Antonescu par să fie mai degrabă cererea unei persoane lovite de autism„.

Crin Antonescu, 8 aprilie 2011: „A adopta legislaţie care afectează direct viaţa şi profesia a milioane de oameni fără nicio formă de dialog social (…) înseamnă o formă foarte periculoasă de autism politic„.

Exemplele pot continua cu politicieni şi demnitari de toate rangurile, din ministere sau din organizaţii locale: Răzvan Mihai Ungureanu, Bogdan Aurescu, Marius Nicoară… Lista e fără sfârşit.

Reacţia societăţii civile

Viorica Dăncilă nu este primul politician de prim rang la ale cărui declaraţii considerate discriminatorii societatea civilă reacţionează. Organizaţii care activează în domeniul sprijinirii persoanelor care suferă tulburări din spectrul autist au făcut de mai multe ori plângeri la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva declaraţiilor politicienilor.

În 2014, Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) a depus plângeri pentru discriminare şi lezarea imaginii persoanelor cu tulburări din spectrul autist atât împotriva declaraţiei lui Călin Popescu Tăriceanu, care l-a făcut „autist” pe Crin Antonescu, cât şi împotriva unei declaraţii a lui Mihai Răzvan Ungureanu, care vorbea de o clasă politică lovită de „autism politic”.

Reacţia CNCD

În ambele cazuri prezentate mai sus, Colegiul Director al CNCD a decis declaraţiile respective nu sunt discriminatorii, ci respectă principiul libertăţii de exprimare.

„Reclamatul nu a făcut o afirmație privind persoanele cu tulburări din spectrul autist, ci față de un alt politician, utilizând sintagma de „autist”. O astfel de afirmație vizează persoana în cauză și nu neapărat persoanele cu tulburări din spectrul autist. În urma acestei afirmații nu au apărut comentarii negative la adresa persoanelor cu tulburări din spectrul autist (cum apar comentarii rasiste spre exemplu dacă un politician face o afirmație privind apartenența etnică a unor persoane cu un comportament reprobabil în societate)”, a motivat CNCD.

Ca atare, Consiliul a respins plângerile:

„1. Respinge excepțiile invocate de reclamat, conformitat art. 28 alin. 1 al O.G. nr. 137/2000;

2. Afirmațiile reclamatului nu exced limitei libertății de exprimare”, se arată în deciziile CNCD din 2014.

Săptămâna viitoare este anunţată o nouă audiere în cazul plângerii făcute împotriva premierului Viorica Dăncilă.