Remus Truică, aflat sub control judiciar în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, nu poate părăsi ţara

Remus Truică a cerut magistraţilor Curţii de Apel Braşov, la termenul de vineri al procesului, să îi permită să părăsească ţara ca să meargă la Monaco pentru a-şi schimba actele de identitate. Truică are rezidenţa la Monaco şi, pentru că se află sub control judiciar în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, are interdicţia de a părăsi ţara.

Instanţa a rămas în pronunţare, iar luni a decis să respingă cererea omului de afaceri.

”Respinge cererea formulată de inculpatul Truică Remus de încuviinţare a părăsirii limitei teritoriale a României. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare“, se arată în decizia magistraţilor, conform News.ro.

La termenul de vineri, cele 22 de persoane inculpate în acest dosar au spus că vor să dea declaraţii privind vinovăţia sau nevinovăţia pentru ca procesul să se judece în procedură simplificată. Următorul termen a fost stabilit pentru 10 februarie, când ar urma să fie audiaţi primii patru inculpaţi.

Alte articole

RECHIZITORIU Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Cum au reuşit să evite monitorizările clasice. „Trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”

DNA, percheziții la sediul central al Companiei Electrocentrale București și la domicilii. Directorul general și directorul comercial ai ELCEN, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Citeşte şi: Patricia Kaas, dezvăluiri SENZAŢIONALE despre RELAŢIA INTIMĂ cu Remus Truică

În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.

Omul de afaceri Remus Truică este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul este acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.

Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.

”Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie şi de afaceri cu membri ai Guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe”, preciza DNA.

După dobândirea Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului de 9.523.769 de euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului de 135.874.800 de euro, menţionau procurorii.