Rep. Moldova insistă să fie acceptată în UE. Maia Sandu: „Suntem o țară mică și vulnerabilă”

Maia Sandu nu a renunțat la gândul de a integra Republica Moldova în Uniunea Europeană (UE). Oficialul la Chișinău a susținut un discurs pe marginea acestui subiect vineri, 22 aprilie.

„Suntem gata să transmitem răspunsurile la primul chestionar pe care l-am primit de la Comisia Europeană acum 11 zile. Nu ne oprim aici. Între timp a venit alt chestionar, mai voluminos, la care va trebui de răspuns. Integrarea Republicii Moldova în UE este proiectul nostru de țară, este proiectul acestei generații.

Este lumina la capătul tunelului de care avem nevoie cu toții. Pentru asta trebuie să muncim, pentru asta trebuie să ne angajăm în acest efort, un efort al întregii societăți. Contăm pe contribuția tuturor”, a declarat Sandu.

Alte articole

Maia Sandu continuă acuzațiile la adresa lu Putin: ”A încercat să sperie moldovenii. Toate țările din regiunea noastră au fost ținta Federației Ruse”

Maia Sandu a semnat decretul prin care l-a desemnat pe Alexandru Munteanu candidat la funcția de prim-ministru

Maia Sandu: „Republica Moldova va fi în siguranță în familia Uniunii Europene”

Președintele de la Chișinău crede că siguranța Republicii Moldova depinde de UE.

„Republica Moldova este o țară mică și vulnerabilă. Republica Moldova va fi în siguranță în familia Uniunii Europene. În această familie putem oferi cetățenilor noștri mai multă siguranță, democrație consolidată, oportunități economice și bunăstare.

Știm de unde pornim. Știm ce avem de făcut. Știm că trebuie să facem un efort enorm, dar real pentru ca să ajungem acolo”, a adăugat Sandu.

Natalia Gavrilița, premierul Rep. Moldova, a subliniat și ea importanța acceptării Moldovei în UE. Ea a menționat că toți politicienii de vârf pro-occidentali și specialiști din domeniul politicilor publice au făcut demersuri pentru ca blocul comunitar să dea „undă verde”.

„Vrem să aducem Europa la noi acasă. În acest document se vorbește despre legislație, care sunt prevederile ce țin de drepturile omului, care este situația economică.

La acest chestionar a lucrat multă lume. S-a lucrat peste program, au fost și persoane din societatea civilă care au muncit pentru a putea aduce un rezultat”, a declarat Gavrilița.