Repartizarea IMIGRANŢILOR pe COTE în ţările UE divizează blocul comunitar

În timp ce Italia, Germania, Austria și Franța agreează această inițiativă ce invocă ‘solidaritatea’ europeană, Marea Britanie și Ungaria se declară împotriva ei. ‘Cred că este normal să existe o repartizare a solicitanților de azil între diferitele țări ale Uniunii Europene și este normal ca Europa să aibă o politică în materie de azil’, a spus luni ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, la postul de radio RTL.

În schimb, premierul ungar Viktor Orban a calificat vineri această inițiativă drept ‘incorectă și indecentă’. ‘Este o idee nebunească să lași refugiații să-ți intre în țară, în loc să-ți aperi granițele, iar apoi să spui o să-i redistribui către voi’, a punctat șeful executivului maghiar.

Dar nu numai unele state membre ale UE se opun propunerii lui Juncker, ci și grupul Partidului Popular European (PPE), din care face și el parte. ‘Respingem această abordare, întrucât ea va agrava problema’, a avertizat liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber. De altfel, grupul PPE a reușit să obțină scoaterea oricărei referiri la imigrația economică în rezoluția pe acest subiect adoptată de legislativul european, care astfel este consacrată exclusiv preluării refugiaților, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Imigranții pe motive economice trebuie respinși, iar procedurile de retrimitere a acestora în țările lor trebuie accelerate, ‘în caz contrar vom pierde orice sprijin popular în ceea ce privește refugiații’, a avertizat Weber.

Alte articole

Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la terminalul petrolier din Novorossiisk

Sfârșit tragic pentru o adolescentă din Oradea. Fata de 16 ani și-a pierdut viața după ce a căzut de pe o ruină din centrul orașului

Totuși, conform surselor AFP, Juncker nu a ținut cont de opinia propriului grup politic și nici de opoziția mai multor comisari europeni și ar fi menținut în planul de acțiune propunerea privind acceptarea imigrației economice.

Între timp, autoritățile de la Roma și mass-media italiană consideră că repartizarea obligatorie a refugiaților între statele membre ale UE este deja obținută. Totuși, conform unei surse consultate de AFP, caracterul obligatoriu al acestei prevederi nu este încă definitivat, întrucât unii comisari insistă ca repartizarea refugiaților între statele europene să se facă pe bază voluntară.

Cote de refugiaţi propoţionale cu PIB-ul ţării care îi primeşte

În ceea ce privește stabilirea ‘cotelor’ de refugiați pentru fiecare țară în parte, conform proiectului respectivului plan aceasta ar urma să se calculeze ținând cont de PIB-ul fiecărei țări, de populația ei, de rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți.

Conform Reuters, pe lângă redistribuirea refugiaților aflați în prezent țările din sudul Europei — în special Italia — către toate celelalte țări din blocul comunitar, Comisia condusă de Juncker ar urma să ceară guvernelor naționale să preia și din milioanele de refugiați sirieni care au fugit din calea războiului civil din țara lor și se află în prezent în statele vecine Siriei. De asemenea, ar urma să se solicite statelor membre să faciliteze imigrația legală în UE pentru refugiații care dețin o calificare.

Potrivit Eurostat, numărul total al solicitanților de azil în țările Uniunii Europene a ajuns anul trecut la circa 626.000. Numai în Italia au debarcat în ultimele luni peste 90.000 de imigranți clandestini proveniți din țările Africii și Orientului Mijlociu. Aceștia profită de lipsa unei autorități statale în Libia și, cu ajutorul traficanților care le pun la dispoziție diverse ambarcațiuni, pleacă de aici către Europa traversând Marea Mediterană.

Comisia Europeană are în vedere și inițierea unei operațiuni militare pentru neutralizarea bărcilor imigranților. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, se va afla săptămâna aceasta la sediul ONU din New York pentru a convinge Consiliul de Securitate să aprobe o rezoluție care să autorizeze o astfel de operațiune. Însă Rusia, țară ce are drept de veto în Consiliul de Securitate, nu s-a arătat până în prezent favorabilă unei asemenea rezoluții.