UPDATE: Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, că Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Republica Moldova în procesul aderării celor două state la Uniunea Europeană şi speră într-o decizie favorabilă a liderilor UE, în luna decembrie a acestui an. Reacţia şefului Executivului vine în contextul în care Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să înceapă negocierile pentru aderarea celor două ţări.

UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că România sprijină ferm o decizie a Uniunii Europene privind aderarea la UE a Republicii Moldova şi Ucrainei, în acest an. Reacţia şefului statului vine în contextul în care Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să înceapă negocierile pentru aderarea celor două state.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

„Salut decizia isorică a Comisiei Europene de a recomanda deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina. Este  recunoaştere pe deplin meritată a eforturilor acestor două ţări privind reformele. România sprijină ferm o decizie a UE în acest an”, a scris Klaus Iohannis, miercuri pe reţeaua X.

„Salut decizia Comisiei Europene de recomandare pentru începerea discuţiilor formale de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova. Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Republica Moldova în acest proces de aderare şi sper într-o decizie pozitivă a liderilor UE, în luna decembrie”, a scris Marcel Ciolacu, miercuri pe reţeaua X.

UPDATE: „Comisia Europeană recomandă Consiliului începerea negocierilor de aderare cu Ucraina”, a anunţat executivul UE la Bruxelles, anunţ făcut şi referitor la Republica Moldova.

În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor.

În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare, potrivit Agerpres.
Apropiatul lui Putin ameninţă Moldova, în contextul accelerării procesului de aderare la UE: „Încă o victimă a politicii coloniale occidentale”
Este foarte posibil ca raportul să recomande începerea negocierilor cu Republica Moldova chiar foarte rapid, de pildă deja în luna martie sau în aprilie, după reuniunea Consiliului European din decembrie.

Raportul, consultat de G4Media, constată că de un an încoace, Chișinăul a luat măsuri decisive în șase din cele nouă puncte cerute și impuse. Acordarea statutului de țară candidată în iunie anul trecut a servit în mod limpede drept accelerator.

În 6 din cele 9 domenii s-au înregistrat așadar progrese. Raportul Comisiei Europene începe prin a constata și a recunoaște că dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova după invadarea Ucrainei sunt fără precedent: numărul uriaș de refugiați, inflația, amenințările asupra aprovizionării cu energie, violarea spațiului aerian și multe alte acțiuni ostile hibride din partea Rusiei.

În chestiunea începerii concrete a negocierilor rămân însă două mari obstacole:

– unul este faptul că începerea negocierilor ar fi în ajunul alegerilor europene, care vor avea loc în luna iunie 2024 și în perspectiva cărora se anticipează un val de creștere a popularității partidelor de dreapta, dreapta extremă și euro-sceptice, care se pot baza pe spaima populației în fața unei noi extinderi a UE. Altfel zis, se constată o „oboseală a extinderii”, iar mulți în țările occidentale nu sunt încântați de perspectiva primirii a noi țări est-europene foste comuniste și sărace – nu doar Republica Moldova, dar și țările din Balcanii de Vest.

– o a doua piedică ar putea fi constituită chiar de unul din statele membre ale UE, Ungaria. Viktor Orbán a lăsat deja de înțeles că ar fi gata să blocheze prin veto candidatura Ucrainei, din cauza situației minorității maghiare din Ucraina și din pricina legislației recente care restrânge folosire limbilor minoritare în administrație și învățământ. Este greu de crezut, dacă Ungaria blochează Ucraina, că s-ar începe negocierile cu Chișinăul, deoarece cele două țări vin „la pachet”.
Totul va depinde așadar de decizia pe care o vor lua șefii de stat și de guvern ai UE, reuniți în cadrul Consiliului European din luna decembrie. Dacă Ungaria nu se va opune, atunci Republica Moldova și Ucraina vor putea începe negocierile de aderare în primăvara următoare. Acele negocieri pot însă dura chiar și un deceniu. Drumul spre UE rămâne încă lung.

Republica Moldova a primit statutul de “Candidat” la UE în luna iunie a anului trecut, 2022, împreună cu Ucraina

Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a cerut Chișinăului ca, într-un prim pas pe drumul spre deschiderea negocierilor în vederea aderării, să îndeplinească nouă condiții legate de statul de drept:

Principalele sunt: — reforma justiției; combaterea corupției la toate nivelurile; lupta împotriva criminalității organizate; și — nu în cele din urmă: creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile.

Raportul constată că de un an încoace, Chișinăul a luat măsuri decisive în șase din cele nouă puncte cerute și impuse. Acordarea statutului de țară candidată în iunie anul trecut a servit în mod limpede drept accelerator. Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați din Ucraina, comparat cu masa populației. Apoi, anul acesta Moldova a găzduit întâlnirea la vârf a țărilor din Comunitatea Politică Europeană.

Comisia Europeană scrie apoi că UE sprijină întru totul integritatea teritorială a republicii Moldova, încălcată de intervenția rusă în regiunea transnistreană, pentru care raportul cere un statut special, în interiorul frontierelor garantate ale Republicii Moldova.

Citeşte şi: Premierul Portugaliei Antonio Costa a demisionat, aflat în centrul unui imens scandal de corupţie