Republica Moldova, cu un pas mai aproape de UE! Încep negocierile de aderare. Ce șanse are ”scurtătura” reprezentată de unirea cu România. Maia Sandu, prima reacţie

UPDATE: Președinta Maia Sandu a discutat vineri la telefon cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, despre avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pregătirile pentru Summitul UE-Moldova din 22 iunie.

Cei doi lideri au salutat decizia privind deschiderea iminentă a primului grup de capitole de negociere. Președinta Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova este pregătită să deschidă toate grupurile de capitole și continuă reformele necesare pentru a deveni stat membru al UE, în cadrul unui proces de aderare bazat pe merit.

„O discuție fructuoasă cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Salut decizia de a deschide luni primul grup de negocieri de aderare. Moldova este pregătită să le deschidă pe toate – ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele. Aștept cu interes summitul UE-Moldova din 22 iunie”, a venit reacția pe platforma X a președintei Republicii Moldova.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Oficialii au trecut în revistă și prioritățile de pe agenda Summitului UE-Moldova, un format regulat convenit de ambele părți, care reflectă angajamentul ferm față de integrarea europeană a Republicii Moldova.

Alte articole

Nicușor Dan trimite emisari de urgență la Washington: Marius Lazurca și șeful Armatei, discuții cu liderii americani după interceptarea dronelor rusești

Traian Băsescu nu crede în suspendarea lui Nicuşor Dan: „Este o exagerare, nu trece referendumul. Cred că Nicuşor Dan are un popor cu care nu se potriveşte”

Toate statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord cu deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri seară preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, transmit Reuters şi AFP.

Good call with @eucopresident António Costa. I welcome the decision to open the first cluster of accession negotiations on Monday. Moldova is ready to open all of them — we’ve done the work, and we’ll keep delivering reforms. Looking forward to the EU–Moldova summit on 22 June.

— Maia Sandu (@sandumaiamd) June 12, 2026

Într-un mesaj postat pe X, Costa a scris că acest cluster „acoperă valorile şi principiile fundamentale pe care este construită UE, de la statul de drept la instituţii democratice puternice”.

UPDATE: Președinta Parlamentului European, despre începerea negocierilor
Președinta Parlamentului European Roberta Metsola a declarat, joi, că „O Europă mai mare este o Europă mai puternică și mai sigură”.

„Extinderea este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru, iar Ucraina și Moldova își au locul în Europa”, a transmis Metsola, adăugând că „toate acestea resping în același timp agresiunea, amenințările și intimidările Rusiei”.

UPDATE: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Uniunea Europeană a făcut un pas important în ceea ce privește aderarea la UE a Ucrainei și a Republicii Moldova.

„Toate statele membre au convenit să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova”, a transmis von der Leyen.

Grupul privind elementele fundamentale, deschis luni
Luni, în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale, „vom deschide grupul privind elementele fundamentale”, a precizat președinta. Acestea reprezintă „coloana vertebrală a valorilor și principiilor fundamentale de aderare pe care este construită UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice”.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense”.

De asemenea, reprezintă „un semnal că oferta UE de pace, stabilitate și oportunități este de neegalat. Extinderea este o alegere strategică”.

„Prin apropierea națiunilor noastre, consolidăm pacea, securitatea și prosperitatea pe întreg continentul nostru”, a adăugat von der Leyen.

„Într-o lume marcată de o incertitudine crescândă, o Uniune Europeană mai mare este în interesul nostru comun. Extinderea rămâne una dintre cele mai mari povești de succes ale UE și cea mai bună investiție a noastră în viitorul nostru comun”, a concluzionat președinta Comisiei Europene.

Cum va reuși Republica Moldova să intre în UE? Pe drumul ”clasic” al aderării sau pe ”scurtătura” reprezentată de o posibilă unire cu România? Nu poate fi dat un răspuns sigur în acest moment. Cert este acum că proiectul de declarație finală pregătit pentru summitul Consiliului European din 18–19 iunie de la Bruxelles arată că Republica Moldova intră oficial în etapa de negocieri de aderare la UE din 15 iunie, însă documentul nu include nicio estimare privind o posibilă dată a aderării. Concluziile urmează să fie adoptate de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la reuniunea de săptămâna viitoare.

Potrivit proiectului, Republica Moldova este menționată într-un paragraf scurt din concluziile summitului. ”Consiliul European salută organizarea Conferinței Interguvernamentale privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și deschiderea pachetului valorilor fundamentale pe 15 iunie 2026 și așteaptă deschiderea celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu o abordare bazată pe merit. Consiliul European așteaptă, de asemenea, cu interes organizarea Summitului UE-Republica Moldova pe 22 iunie 2026”, se menționează în proiectul de declarație.

Formulările din proiect confirmă începutul formal al negocierilor, indicând totodată că avansarea pe capitolele de negociere va depinde de progresele evaluate în cadrul fiecărui cluster.

În textul concluziilor nu este menționată nicio dată orientativă pentru finalizarea negocierilor sau pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Accentul este pus pe continuarea procesului ”bazat pe merit”, formulare utilizată frecvent de instituțiile europene în cadrul politicii de extindere, transmite Teleradio Moldova,  potrivit ziare.com.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în 3 martie 2022. Comisia Europeană a dat, în iunie 2022, avizul privind cererea, iar Consiliul European a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022. Ulterior, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor, iar în decembrie 2023 liderii UE au aprobat începerea acestora.

În iunie 2024, a avut loc prima conferință interguvernamentală UE-Republica Moldova, moment care a marcat lansarea formală a negocierilor de aderare. De atunci, procesul este structurat pe conferințe de aderare, în cadrul cărora sunt discutate capitolele legislației europene (”acquis-ul UE”), grupate pe domenii tematice.

Pe de altă parte, ”scurtătura” reprezentată de unirea cu România ar reprezenta, în opinia fostului consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu, ”proiectul mare” al lui Nicușor Dan în anii următori.

Lăzăroiu menționează obiectivul unirii România-Moldova în contextul unei analize privind distanța tot mai mare dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

În opinia fostului consilier prezidențial, șeful statului ar accepta plata unui ”bir” către SUA pentru susținerea proiectului unirii, în timp ce premierul n-ar vrea investiții considerate de unii ca fiind păguboase pentru România.

Citește și Demisii în lanț din Guvern. Ministrul Apărării și-a dat demisia, ce-i reproșează premierului. Scandal la nivel înalt

Sebastian Lăzăroiu punctează, în aceeași analiză, și premisele favorabile unirii, subliniind că ar exista ”o fereastră de oportunitate cum n-am mai avut de la destrămarea URSS”.

”Dar care este adevăratul motiv al lui Nicușor pentru mazilirea lui Bolojan? Eu cred că e legat de acele proiecte cu SUA, Doicești și Coridorul Vertical. Ambele au fost prezentate de presă ca afaceri păguboase, gen Bechtel. Probabil că sunt. De fapt, asta a fost și Bechtel. A fost un bir mascat pentru intrarea în NATO și protecție americană. A meritat? Cred că mulți vor zice că da. Bolojan ar fi zis poate că nu. Bolojan s-a uitat strict contabil la aceste proiecte și cred că s-a gândit și la costurile reputaționale. Bechtel a rămas, dupa mulți ani, legat de numele lui Năstase, Bolojan nu și-a dorit asta. Poți să înțelegi și poziția lui. Mi-e greu să cred că nu i s-a explicat ce e cu proiectele respective.

Dar de ce vrem noi să plătim acest bir americanilor, mai ales că SUA și Uniunea Europeană intră într-o veritabilă epocă glacială a relațiilor diplomatice? De ce ieșim din turmă? Care este interesul nostru aici? Ca sa ne apere americanii numai pe noi, chiar dacă își retrag ușurel trupele si angajamentele din Europa? Cred că ar fi o copilărie să gândim așa. Dacă intrăm în parteneriat cu Turcia, Ucraina și Polonia, plus programul SAFE, pentru noi ar fi suficient să ne apărăm de amenințările unei Rusii extrem de slăbite. Deci miza nu poate fi asta. Nu cred că de asta Nicușor vrea să ajungă la Casa Albă, cu prețul unui contract de lobby și a unor biruri mascate în niște proiecte dubioase din punct de vedere comercial (fără de care mi-e teamă că presedintele nu va fi primit în Biroul Oval, dominat azi strict de interese de business – familiale sau nu).

Cred că proiectul mare pe care Nicușor vrea să-l călărească în anii următori este unirea dintre Republica Moldova și România. Să vedem. O fi fantezist? Adevărul e că pare (repet, pare) să se deschidă o fereastră de oportunitate cum n-am mai avut de la destrămarea URSS (1991). Iată de ce:
– La Chișinău domină pentru prima oară forțe politice favorabile României (la nivelul tuturor instituțiilor importante).
– O pace între Ucraina și Federația Rusă este foarte probabilă, cred eu, până la sfârșitul lui 2027. Rusia e epuizată, Putin îl trimite pe Abramovici la Kiev să deschidă un canal de negociere. După pace, Ucraina va aparține de facto blocului vestic și, daca arunci un ochi pe hartă, vezi că Moldova nu mai poate fi o miză pentru Moscova.
– Moldovenii au votat deja într-un referendum și au ales direcția UE. Procesul de aderare a început, dar unirea cu România va fi o scurtătură pe care e posibil ca populația Moldovei să o privească faborabil”, a scris, pe Facebook, Lăzăroiu.

Citește și Donald Trump afirmă că a pus capăt războiului cu Iranul, însă Teheranul neagă afirmațiile