Moment istoric pentru Republica Moldova şi Ucraina. Cele două țări, foste componente ale URSS, deschid luni primul cluster al negocierilor de aderare la UE. Este un pas decisiv către aderarea la UE, odată cu demararea primei faze a negocierilor cu acest scop.
Începerea negocierilor de fond, lansată luni la Luxemburg de înalţi oficiali europeni şi de miniştrii celor două ţări, reprezintă totodată un moment simbolic pentru Republica Moldova și Ucraina, venit după ce Rusia şi-a intensificat bombardamentele asupra oraşelor ucrainene, suferind în acelaşi timp pierderi uriaşe pentru câştiguri teritoriale nesemnificative, notează publicația britanică The Guardian.
Republica Moldova și Ucraina au fost acceptate rapid, în 2022, ca ţări candidate la aderarea la UE, după ce şi-au depus cererile la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei. Însă, în ciuda unei decizii simbolice de a deschide negocierile în iunie 2024, negocierile de fond pentru aderare au fost blocate de Viktor Orban, fost premier al Ungariei, pro-rus asumat și critic constant al politicilor UE.
Alegerea unui nou guvern la Budapesta, în aprilie 2026, a deschis însă drumul pentru ca statele membre ale UE să convină în unanimitate, la 12 iunie, pentru deschiderea primul cluster – capitolele din regulamentul UE ce vizează statul de drept şi democraţia. Lansarea acestui cluster deschide practic uşa către discuţii privind alte domenii, precum piaţa unică, mediul, politica economică şi socială.
Într-o declaraţie comună, liderii UE Ursula von der Leyen şi António Costa au lăudat ”determinarea, curajul şi munca asiduă demonstrate de ambele ţări în promovarea reformelor, chiar şi în faţa unor provocări imense”. ”Extinderea este o alegere strategică”, au subliniat cei doi înalți oficiali europeni.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că țara sa ”face ceea ce este necesar” pentru aderare, însă ”este important ca şi UE să-şi respecte cuvântul”. ”Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic şi moral semnificativ pentru statul nostru şi pentru poporul nostru”, a mai spus liderul de la Kiev.
Heather Grabbe, fost consilier al Comisiei Europene pe probleme de extindere, a declarat că deschiderea primului cluster este cu adevărat importantă.
”Este începutul procesului de obţinere a unui acord de aderare. Aşadar, este foarte semnificativ. (…)
Având în vedere că Ucraina este cel mai important actor în materie de securitate şi apărare de pe continent, singurul cu trupe călite în luptă şi un arsenal serios de arme eficiente pe câmpul de luptă modern dominat de drone, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla pentru securitatea europeană este ca un viitor guvern ucrainean să se întoarcă împotriva UE şi să devină eurosceptic. Nu se vor îndrepta spre Rusia, dar dacă ar deveni deziluzionaţi de UE, acest lucru ar fi un dezastru pentru securitatea europeană. UE are nevoie de Ucraina cel puţin la fel de mult cât Ucraina are nevoie de UE pentru a asigura securitatea noastră viitoare”, a subliniat Grabbe.
Pentru a adera la UE, o ţară trebuie să adopte mii de legi şi decizii europene, iar ulterior să obţină aprobarea unanimă a statelor membre existente.
Oficialii UE au lăudat eforturile de reformă ale Ucrainei şi Moldovei. În Ucraina, arestările de profil înalt, precum cea a şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, care a fost numit suspect într-o anchetă de corupţie de amploare, luna trecută, sunt considerate semne pozitive că autorităţile iau în serios anchetele anticorupţie. Iermak a negat toate acuzaţiile.
Totuşi, laudele sunt temperate de dezamăgirea că Kievul nu a avansat mai repede în ceea ce priveşte cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut. Oficialii UE consideră că Ucraina a finalizat doar 15 la sută din reformele cuprinse într-un plan în 10 puncte convenit în decembrie anul trecut între comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, şi vicepremierul ucrainean Taras Kacika. Planul include măsuri de consolidare a independenţei agenţiilor anticorupţie NABU şi Sapo, adoptarea unei strategii anticorupţie şi reforme în procesele de numire a judecătorilor şi procurorilor.
Oficialii consideră, de asemenea, că, cu suficientă voinţă, Ucraina ar putea finaliza negocierile tehnice în aproximativ patru ani, recunoscând totodată că aderarea este, în ultimă instanţă, o decizie politică.
Cancelarul german Friedrich Merz a propus ca Ucraina să obţină ”statutul de membru asociat” – reprezentare în instituţiile UE fără drept de vot, ca un pas către aderarea deplină -, însă reacția altor lideri europeni a fost mai degrabă reținută. Cu toate acestea, Ucraina, la fel ca alte ţări candidate la aderarea la UE, participă deja la unele politici ale UE, ceea ce sugerează că ideea ”aderării etapizate” a câştigat teren, notează news.ro.