E jale în sectorul energetic ”tradițional” din România. Mii de oameni rămân fără loc de muncă, în urma restructurărilor.
Practic, se închid mai multe centrale pe cărbune, ceea ce afectează mulți angajați din orașele Govora, Timișoara, Motru și Drobeta-Turnu Severin. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de restructurare a sectorului energetic și va avea un impact direct asupra pieței muncii locale.
Uzina de căldură și apă din Motru a fost debranșată, în 25 martie, de la sistemul energetic, în timp ce și licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) a fost retrasă, după ce tot acolo au fost anunțate restructurări de la 1 aprilie prin planul de restructurare, parte dintr-un obiectiv mai larg asumat de România de închidere a centralelor pe bază de cărbune, notează economedia.
Primarul orașului Motru, Cosmin Morega, a anunțat totodată că trebuie să fie închise, până la sfârșitul lui martie, și centralele Govora 3, 4, 5, Timişoara Sud, Drobeta şi Motru.
Complexul Energetic Oltenia
Govora 3, 4, 5
958 angajați, potrivit Lista Firme.
Timișoara Sud
580 angajați
Centrala Motru
130 angajați, potrivit primarului din Motru, Cosmin Morega
Centrala Drobeta
48 angajați, potrivit Lista Firme.
La Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA) Motru, care a fost debranșată recent de la sistemul energetic național, primarul a anunțat că, din cei 130 de angajați, peste 90 sunt în șomaj tehnic, iar până la sfârșitul lunii martie vor rămâne în șomaj. Restul de aproximativ 40 de angajați mai rămân pentru a asigura continuitatea instalațiilor și a răspunde solicitărilor de la furnizori.
Primarul municipiului Motru, Cosmin Morega, a precizat că decizia de închidere a centralei Motru face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență și dintr-un proces mai larg de închidere a centralelor pe bază de cărbune. El a adăugat că a aflat de această măsură abia acum câteva săptămâni.
Impactul asupra populației este semnificativ. În Motru, încă din februarie, circa 4.000 de apartamente și 3.000 de elevi au fost afectați de lipsa căldurii și apei calde încă din februarie. Școlile au funcționat în sistem online, iar grădinițele și creșele nu au putut activa. Primarul a spus că s-au căutat soluții temporare, dar rețelele electrice nu fac față cererii, astfel încât mulți locuitori au fost nevoiți să folosească sisteme alternative de încălzire.
Decizia de închidere a centralelor este parte a angajamentelor asumate de România pentru reducerea capacităților energetice pe bază de cărbune și tranziția către surse mai curate, mai scrie sursa citată.