RetuRO bate recorduri: Peste 4 miliarde de ambalaje au fost reciclate. Câți bani face un fost angajat de la salubritate din PET-uri

Efectele sunt din ce în ce mai vizibile de la lansarea sistemului RetuRO, care s-a lansat în urmă cu aproape doi ani. Străzi, râuri și pajiști mai curate, atenție mai mare la bani pentru unii și chiar o sursă de venit pentru alții.

Peste 507 milioane de ambalaje au fost colectate doar în luna septembrie, adică 94% din cantitatea de ambalaje puse pe piață.

Citește și: Sorin Grindeanu îi cere lui Nicușor Dan să retragă de urgență propunerea în funcția de vicepremier a Oanei Gheorghiu după ce acesta l-a numit pe Donald Trump un „caracter mizerabil”, în trecut: „Nu există jumătăți de măsură pe acest subiect. PSD trebuie consultat în astfel de decizii!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Beneficii reale aduce societății

Dacă unii reciclează din grijă pentru mediul înconjurător, alții se gândesc și la bani returnați.

Alte articole

RetuRo: Românii au reciclat, în acest an, de peste 1,2 miliarde de lei

RetuRO: Peste 9,2 miliarde de ambalaje cu simbolul SGR au fost recliclate de la începutul proiectului

„Cel puțin câte un sac de sticle. 50 sau 60 de lei. Am aproape un an de zile. Am lucrat la salubritate și mi-am dat demisia că nu se dădeau banii la timp”, spune un fost angajat la salubritate.

„La final de săptămână mă ajută cu cumpărături mai mici, paste, ceva să fac o mâncare rapidă”, spune o tânără, conform Pro TV.

Adrian Dan, un sociolog, afirmă că: „Întâlnim din ce în ce mai puțin pe străzile din Capitală și nu numai persoane care strigă „Luăm fiare pentru reciclat”. Strategia fiind înlocuită cu o sacoșă, un sac de plastic în care aduni de prin parcuri aceste peturi. Nu este o practică nouă, eu fiind student împreună cu alți câțiva colegi undeva în anul 2002, în SUA, am văzut acolo sistemul ăsta. Pentru fiecare recipient trebuia să lăsăm 50 de cenți, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi și eram constrânși să ducem înapoi peturile respective, ba mai mult, am descoperit că puteam să le luăm și pe cele ale colegilor care nu doreau să le recicleze”.

În primele nouă luni ale anului, prin Sistemul de Garanție-Returnare au fost colectate peste 4 miliarde de ambalaje și trimise la reciclare aproximativ 290.000 de tone de materiale de PET, aluminiu și sticlă.

Citește și: Horoscop săptămânal Cristina Demetrescu: „Vibraţiile, tonusul şi starea generală se modifică”

RetuRO, cu borcane şi sticle de borş sau oţet

Recipiente precum borcane, sticlele de borş sau oţet ar putea fi reciclate prin sistemul SGR. Mircea Fechet, fost ministru al mediului, susține extinderea listei de produse acceptate în sistem SGR.

Începând din ianuarie 2027, vom putea recicla aproape toate recipientele pe care le folosim zi de zi. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, este posibil să revenim la RVM-uri cu mai multe tipuri de ambalaje, cum ar fi sticlele de oţet, de apă distilată sau borcanele de mici dimensiuni, pentru că regula de bază este să încapă în spaţiul destinat reciclării. Borcanele de murături, de exemplu, nu se vor încadra, scrie Observator.

Dacă legea va intra în vigoare, toţi producătorii vor trebui să-şi adapteze ambalajele pentru SGR de anul viitor.

„De obicei nimeni nu se bucură când trebuie să facă parte din hora reciclării – nici producătorul, nici magazinele, însă ei trebuie să înţeleagă că toţi ne dorim o Românie mai curată. Nu vor fi alte reguli decât cele pe care le avem deja pentru categoriile de  produse pe care le avem în SGR. Asta a fost şi ideea, să nu facem investiţii suplimentare”, a explicat iniţiatorul proiectului, Mircea Fechet.

De asemenea, ambalajele reutilizabile vor putea fi reciclate, dar în anumite condiţii.

„Ce nu ne place sau nu ştim încă dacă ne place este metoda prin care aceste ambalaje vor fi separate şi dacă vor fi murdare sau nu. La lichide, e relativ uşor […] la alte produse cu o vâscozitate diferită, sucuri de roşii, sosuri de roşii, gemuri, s-ar putea ca această problemă să fie un pic mai dificil de rezolvat de către consumator. Până acum, nu am văzut în alte ţări implementată o soluţie pentru borcane”, a explicat expertul în economie circulară Raul Pop.