Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupurile parlamentare ale PSD din Senat şi din Camera Deputaţilor şi a constatat că este neconstituţională Hotărârea Parlamentului României 36/2021 pentru revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului.

„Curtea a reţinut că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să determine cu certitudine cazurile în care intervine această sancţiune, să stabilească procedura în cadrul căreia se analizează cererea de revocare şi după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea şi să prevadă dreptul la recurs în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condiţiile art.21 din Constituţie referitor la liberul acces la justiţie”, se precizează în comunicatul CCR.

Alte Articole

Corina Chiriac, distrusă! Cum a reacţionat după ce a aflat ...

Florin Cîţu face primul pas spre refacerea coaliţiei cu USR-PLUS: ...

Ludovic Orban primeşte cea mai grea lovitură înainte de congres: ...

Știre inițială

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) a discutat marţi sesizarea depusă de Partidul Social Democrat în legătură cu hotărârea Parlamentului pentru revocarea lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului.

PSD susţine că hotărârea Parlamentului 36/2021 referitoare la revocarea lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului este neconstituţională. Social-democraţii consideră că au fost încălcate prevederile referitoare la principiul legalităţii şi durata de cinci ani a mandatului acestuia.

Potrivit sesisării depuse de PSD la Curtea Constituţională, hotărârea Parlamentului a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii şi art. 58 alin. (1) din Constituţie privind durata de cinci ani a mandatului Avocatului Poporului.

„În mod contrar garanţiilor de independenţă ale Avocatului Poporului subliniate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi prevăzute de standardele europene, Parlamentul a adoptat hotărârea de revocare a Avocatului Poporului cu încălcarea Constituţiei, a standardelor de independenţă ale instituţiei, dar şi chiar a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, astfel cum au fost explicitate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, utilizând revocarea ca un mecanism de control discreţionar, politic, iar nu ca un control de legalitate în privinţa Avocatului Poporului”, se arată în sesizarea PSD, citată de Agerpres.

Social-democraţii au mai precizat că nu contestă dreptul Parlamentului de a evalua activitatea Avocatului Poporului, ci „tocmai constituţionalitatea acestei evaluări, în sensul că evaluarea realizată nu a fost una obiectivă, nu a respectat cadrul constituţional şi legal şi nu a fost bazată pe o demonstraţie a unor încălcări cumulative a Constituţiei şi a legilor”.

Citeşte şi: Renate Weber dă în judecată Parlamentul României, după decizia de revocare din fruntea instituţiei Avocatului Poporului

Potrivit sursei citate, Renate Weber a dat în judecată Camera Deputaţilor şi Senatul. Ea a solicitat judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti anularea hotărârii Parlamentului prin care a fost revocată de la conducerea instituţiei Avocatul Poporului.

Primul termen al procesului va avea loc vineri, 2 iulie. Solicitarea a fost înregistrată la Secţia a IX-a contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti pe 17 iunie şi are ca obiect „anulare act administrativ – hot. nr. 36/16.06.2021”.

Citeşte şi: Renate Weber, o ultimă victorie la CCR: Un articol din Legea bugetului de stat pe anul 2021, declarat neconstituţional

Pe 16 iunie, deputaţii şi senatorii au votat proiectul de hotărâre privind revocarea Renatei Weber de la conducerea instituţiei Avocatul Poporului.

S-au înregistrat 247 de voturi „pentru”, 32 ‘împotrivă’, iar un parlamentar nu a votat.

Cum au justificat parlamentarii Puterii revocarea lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului

În cererea de revocare, formulată de PNL, USR şi UDMR, se arăta că Avocatul Poporului, Renate Weber, a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.

Cele trei partide din coaliţie au reclamat faptul că Renate Weber nu a transmis Parlamentului şi Guvernului raportul special şi recomandările privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, încălcând atribuţia prevăzută la articolul 5 din legea de funcţionare şi nu şi-a îndeplinit, prin activitatea derulată în 2020, rolul şi obligaţiile legale în domeniul apărării, protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

De asemenea, în cerere se menţionează că Avocatul Poporului „nu a întreprins nicio acţiune şi anchetă proprie şi nu a formulat recomandări proprii pentru implementarea Hotărârii Camerei Deputaţilor privind concluziile şi măsurile comisiei de anchetă referitoare la situaţia copiilor dispăruţi”.

PNL, USR şi UDMR îi reproşează Renatei Weber şi „declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi cu COVID-19, sub aspectul monitorizării acestora fără temei concret”.

„În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităţilor sanitare actul administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare. Avocatul Poporului a indus o stare de confuzie cu privire la acţiunea sa, acest fapt fiind de natură să afecteze grav buna funcţionare a sistemului sanitar, în ansamblul său, infrastructura critică a statului în perioada stării de urgenţă şi, ulterior, în perioada stării de alertă. (…) Mai mult, niciunde în dispoziţiile legii nu este stipulată atribuţia Avocatului Poporului de a dispune unităţii sanitare îndeplinirea obligaţiei de a afişa procedura de derulare „de spital aflat sub monitorizarea Mecanismului Naţional pentru prevenirea Torturii”, se menţionează în document.

În cerere se mai afirmă că Renate Weber a încălcat grav Constituţia prin „acţiuni sau inacţiuni care au afectat buna funcţionare a sistemului sanitar prin starea de temere legitimă creată asupra personalului medical prin declanşarea Mecanismului naţional de prevenire a torturii în privinţa spitalelor care tratează bolnavi COVID-19”.